Guvernul României a pierdut vineri un vot de încredere organizat în parlament, la numai două luni după ce a fost instalat, ceea ce atrage perspectiva mai multor luni de agitaţie politică şi ridică întrebări în legătură cu programul său de austeritate, relatează Reuters, în timp ce Associated Press subliniază că partidele de opoziţie au profitat de nemulţumirea larg răspândită în rândul populaţiei faţă de măsurile dure de austeritate, nepotism şi corupţie.
La rândul său, Deutsche Welle scrie că guvernul român al lui Mihai-Răzvan Ungureanu, care a avut o viaţă scurtă, a căzut în urma unei moţiuni de cenzură depuse de partidele cu orientare de stânga în contextul protestelor publice împotriva programului de austeritate convenit cu UE şi FMI.
Instabilitatea politică subliniază nemulţumirea din ţările europene care nu sunt membre ale zonei euro dar sunt nevoite să recurgă la măsuri de austeritate, notează Deutsche Welle.
Reducerile de salarii şi pierderile de joburi i-au adus pe milioane de români în situaţia de a lupta pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi. Media salarială este mai mică de 400 de euro pe lună şi, deşi rata şomajului este mai mică de 5%, mulţi români au părăsit ţara pentru a-şi asigura subzistenţa, provocând o scădere a populaţiei cu 10% în ultimul deceniu, scrie DW.
În acelaşi timp, postul de radio sârbesc B92 subliniază că şase parlamentari de la PDL au părăsit miercuri partidul de guvernământ şi s-au alăturat opoziţiei, aceştia adăugându-se celor şase aleşi din aceeaşi formaţiune care au luat o decizie similară săptămâna trecută.
The Wall Street Journal scrie că guvernul român cu orientare de dreapta a devenit ultima victimă a politicilor de austeritate după ce a pierdut votul de încredere de vineri, punând sub semnul întrebării dorinţa politicienilor de a menţine o serie de măsuri dureroase necesare pentru însănătoşirea finanţelor statului.
Cotidianul francez L’Express şi postul francez TV5 relatează că guvernul român a căzut în plină misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional (FMI), în cadrul acordului încheiat în martie 2001. Bucureştiul s-a angajat în faţa FMI şi a UE să privatizeze mai multe companii energetice pentru a atrage capital pentru modernizarea lor, reforme criticate de USL.
La rândul său, Bloomberg Businessweek insistă asupra faptului că leul românesc a ajuns la cel mai scăzut nivel faţă de euro din ultimele şase săptămâni după ce guvernul a căzut vineri în urma unui vot de neîncredere. Astfel, leul s-a depreciat cu 0,4 procente la Bucureşti, cea mai mare cădere dintr-o singură zi de la 15 martie.
