La miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, credincioșii sunt așteptați la biserici, pentru a participa la slujba de Înviere. Aceștia vor înconjura lăcaşele de cult, cu lumânări aprinse în mâini, pe care le vor duce apoi acasă. Potrivit tradiţiei, credincișioșii vor duce Lumina acasă şi vor aprinde cu ea o lumânare, care va sta timp de trei zile pe masă.
Sărbătoarea Paştilor este serbată de catolici cu ouă roşii, miel, pască şi cozonac, iar luni, în a doua zi de Paşti, bărbaţii, mai ales cei tineri, udă (stropesc cu parfum) fetele şi femeile. Cei care merg la udat sunt invitaţi să ciocnească ouă roşii şi sunt serviţi cu cozonac şi un pahar de băutură.
Biserica romano-catolică sărbătoreşte Paştele duminică, 8 aprilie, cu o săptămână mai devreme decât Biserica Ortodoxă şi decât Biserica Greco-Catolică. Încercările trecute, ca Paştele să fie sărbătorit la aceeaşi dată de principalele Biserici creştine, Ortodoxă şi Catolică, a rămas încă fără rezultat, asta în condiţiile în care prima dintre ele ţine data Paştelui după calendarul iulian, în timp ce cea de-a doua se raportează la calendarul gregorian.
În toate bisericile catolice au fost oficiate începând din Joia sfântă slujbe specifice Paştelui, punctul culminant fiind ziua de duminică, atunci când va fi sărbătorită Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Din basilica San Pietro din Roma, Papa Benedict al XVI-lea va rosti tradiţionalul mesaj „Urbi et Orbi”, în care urarea pascală este adresată în numeroase limbi. Papa a oficiat în Joia mare slujba care reactualizează Cina cea de Taină. Cu ocazia respectivă, suveranul pontif a subliniat faptul că „suntem liberi doar dacă rămânem în adevărul fiinţei noastre, dacă suntem uniţi cu Dumnezeu”. Din contră, atunci când oamenii îl „elimină” pe Dumnezeu din vieţile lor, „nu devin liberi”, ci se depărtează de sinele lor adevărat, a adăugat Papa Benedict al XVI-lea.
Tot duminică sărbătoresc Paştile şi reformaţii. În biserici va fi oficiată slujba de Paşte de la diferite ore, 9:00, 10:00 sau 11:00. Spre deosebire de catolici şi ortodocşi, la reformaţi sărbătoarea Paştelui nu este precedată de post. „Sunt persoane care încearcă să se abţină de la anumite mâncăruri sau să mănânce mai puţin, dar la noi nu este obligatoriu, ca dogmă, acest lucru (postul – n. red.). Considerăm că abţinerea de păcate şi de vorbe urâte este cea mai importantă”, a subliniat un credincios reformat. El a subliniat că Învierea lui Iisus este proclamată în cadrul slujbelor de Paşte, dar, spre deosebire de ortodocşi, urarea pascală „Hristos a înviat!” nu a intrat în uz.
