Preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş, judecător Virginia Pop, a declarat că la alegerile locale din data de 10 iunie a.c., persoanele cu drept de vot vor primi în secţia de votare patru buletine de vot (pentru preşedinte CJ, consilieri judeţeni primar şi consilieri locali). La alegerile autorităţilor administraţiei publice locale au drept de vot cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor, respectiv cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Lista electorală permanentă

Lista electorală permanentă cuprinde: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare, precum şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente şi să facă, în scris, întâmpinări împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste pe care să le depună la primar în vederea soluţionării.

Primarii asigură condiţiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cât şi la sediul secţiei de votare.

Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copia listei electorale permanente se soluţionează de către primar.

Lista electorală suplimentară

La cererea cetăţenilor cu drept de vot care şi-au stabilit cu cel puţin trei luni înaintea scrutinului reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, aceştia sunt înscrişi de către primar în lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate. În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul în altă circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secţiei de votare, acesta este înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare respective în ziua alegerilor, pe baza cărţii de identitate provizorii.

În lista electorală suplimentară sunt trecuţi şi cetăţenii Uniunii Europene care au fost omişi din lista electorală complementară, precum şi alegătorii care nu se regăsesc în lista electorală permanentă şi care, prezentându-se la vot, fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective. În lista electorală suplimentară sunt înscrişi şi preşedintele, şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii.

Listele electorale complementare

Acestea includ pe toţi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări şi au domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista. Primarii, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări realizează copii ale listelor complementare. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare. Orice neconcordanţă între lista electorală complementară şi copia întocmită se sesizează şi se soluţionează de către primar pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară. Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Oficiului Român pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de către primar pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.  

Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ –teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul. Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea potrivit delimitării făcute şi unde sunt înscrişi în copia de pe listele electorale permanente, în copia de pe listele electorale complementare sau în lista suplimentară întocmită de primar. Votează la secţia de votare în a cărei rază îşi au domiciliul cetăţenii români cu drept de vot omişi din copia de pe lista electorală permanentă care se prezintă la vot şi fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secţiei de votare respective. Aceştia sunt înscrişi în lista electorală suplimentară întocmită de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

Preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială pentru care se votează la secţia respectivă. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare în lista electorală suplimentară şi trebuie să fie radiaţi din copia de pe lista electorală permanentă existentă la secţia de votare în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ- teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Un alegător este înscris numai într-o singură listă electorală. La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean, pentru primar şi pentru preşedintele consiliului judeţean.

Procesul electoral începe la ora 7.00 şi se închide la ora 21.00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează.

Pentru exercitarea dreptului la vot, alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

Prin act de identitate se înţelege:

– cartea de identitate;

– cartea de identitate provizorie;

– buletinul de identitate;

– paşaportul diplomatic sau de serviciu aflate în termenul de valabilitate;

– carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor şcolilor militare.

Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea. Alegătorul, cetăţean al Uniunii Europene, care îşi schimbă adresa la care locuieşte în altă circumscripţie electorală după ce a fost înaintată copia de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secţiei de votare îşi exercită dreptul de vot în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau o cartea de rezidenţă permanentă ori permisul de şedere permanentă care atestă adresa anterioară, însoţit de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a Oficiului Român pentru Imigrări, care atestă adresa actuală.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor de vot.

Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care după verificarea înscrierii în lista electorală îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Alegătorii votează separat, în cabine închise şi aplică ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate al alegătorului, menţionând şi data scrutinului. În cazul în care alegătorul votează în baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

 În cazul în care buletinul de vot se deschide astfel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre acest incident în procesul verbal al operaţiunilor de votare. Îndoirea greşită a buletinului de vot NU ATRAGE NULITATEA VOTULUI, DACĂ SECRETUL VOTULUI ESTE ASIGURAT. PREZENŢA ORICĂREI PERSOANE ÎN CABINELE DE VOT, ÎN AFARA CELEI CARE VOTEAZĂ, ESTE INTERZISĂ.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoţitorul nu poate fi ales din rândul persoanelor care candidează în circumscripţia în a cărei rază teritorială se află secţia de votare respectivă

Preşedintele secţiei de votare poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Votul cu urna specială

Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. Votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe copia listei electorale permanente, copia listei electorale complementare sau a listei suplimentare existente la secţia respectivă. Lista se semnează de preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare. Pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului. 

Buletine de vot declarate nule

După desfăşurarea procesului electoral şi deschiderea  urnelor, sunt declarate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare;  buletinele de alt model decât cel legal aprobat; buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila „VOTAT” ;buletinele pe care este aplicată ştampila „VOTAT” pe mai multe patrulatere. Excepţia face rererire la situaţia în care ştampila „VOTAT” a depăşit limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă. BULETINELE DE VOT NULE NU INTRĂ ÎN CALCULUL VOTURILOR VALABIL EXPRIMATE.

Identitatea persoanei care se prezintă la vot poate fi contestată de către candidaţi şi alegători. În asemenea cazuri, identitatea celui în cauză se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice mijloace. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl opreşte de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces verbal şi sesizează poliţia.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi este anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel puţin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore. În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp. Persoanele care au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să părăsească sala de votare pe timpul suspendării operaţiunilor.

Primarii şi preşedinţii consiliului judeţean se aleg din primul tur de scrutin. Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se organizează un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur ( în data24 iunie 2012) la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie.

CONTRAVENŢII ŞI SANCŢIUNI

Refuzul de a permite accesul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor mass-media români şi străini. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 600 de lei la 1000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către poliţişti.

Refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi împrejurimi. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 2200 lei la 3000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către poliţişti.

Încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor articolului 89 din Legea 67/2004 republicată. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea prevederilor articolului 90 din Legea 67/2004 republicată. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor articolului 61 din Legea 67/2004 republicată, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut de lege (500m) să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către poliţişti.

Purtarea pe durata votării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

Absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi de la activitatea acestora. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei.

Refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor legale. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1400 lei la 2000 de lei. Refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate.

INFRACŢIUNI

Înscrierea cu ştiinţă în copia de pe lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală permanentă sau în lista electorală complementară constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se pedepseşte.

Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseşte.

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, precum şi utilizarea urnei speciale în alte condiţii decât cele prevăzute la articolul 87 din Legea 67/2004 republicată constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Tentativa se pedepseşte.

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani. Aceeaşi pedeapsă se aplică şi persoanelor care transportă urna specială fără a face parte din biroul electoral al secţiei de votare. Tentativa se pedepseşte.

Prefectul Sorin Rednic a precizat că au fost tipărite buletinele de vot pentru alegerile locale din 10 iunie. Buletinele  sunt depozitate în siguranţă, sub pază militarizată, iar spaţiul este supravegheat cu camere video. Suntem în graficul prevăzut de calendar în ceea ce priveşte acţiunile pentru organizarea desfăşurării procesului electoral, a mai adăugat prefectul de Maramureş.

Un exemplar al buletinului de vot pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, respectiv pentru alegerea consilierilor judeţeni a fost ştampilat şi anulat de către  preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 26 Maramureş, judecător Virginia Pop, pentru a fi afişat şi consultat la avizierul biroului de către toate persoanele interesate.