CEL DINTÂI CHEMAT Creștinii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.
Sfântul Andrei este și primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creștinătorul poporului român.
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos, și era fratele Apostolului Simon Petru. Semnificația numelui Andrei își are originea în cultura grecească, unde înseamnă „bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Acest nume s-a răspândit și printre evrei destul de devreme, notează istoricii, încă din secolele II-III înainte de Hristos.
În ultimele două decenii s-a vorbit şi s-a scris mult despre originile apostolice ale creştinismului românesc. În acest sens, când folosim cuvintele Apostolul românilor gândul nostru se îndreaptă spre Sfântul Andrei. Acest lucru este certificat de izvoarele istorice, care mărturisesc că el a propovăduit Evanghelia în părţile noastre. Spre exemplu, Sinaxarul Bisericii din Constantinopol, din secolul al X-lea, ne spune că sfântul a propovăduit Evanghelia în „toată regiunea Bitiniei şi Pontului, provinciile romane Thracia şi Scitia, apoi a mers la Sevastopolis cea mare (în Crimeea)”. Prin provincia romană Scitia se înţelege teritoriul Dobrogei de astăzi, care făcea parte, în secolul I, din Imperiul Roman.
Dintre toate mărturiile legate de prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile noastre, cea mai valoroasă este socotită a fi cea a lui Eusebiu de Cezareea, un autor de mare prestigiu în cunoaşterea creştinismului primelor secole. Mai mult, afirmaţia sa este bazată pe o tradiţie veche, întărită şi de mărturia lui Ipolit al Romei, contemporan cu Origen, care spune că Sfântul Andrei „a vestit (Cuvântul Evangheliei) sciţilor şi tracilor”. Aceste date ale istoriei mărturisesc adevărul că acela care a adus creştinismul în părţile noastre este Sfântul Apostol Andrei.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel referindu-se la originile apostolice ale creştinismului nostru spune: „Noi, ca români, avem o mare bucurie, și anume să constatăm că de fapt noi am primit credința de la Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat și, de aceea, credința noastră este o credință apostolică, primită de la cel dintâi chemat dintre Apostolii Domnului. Aceasta este o onoare și, în același timp, o datorie mare de a continua lucrarea misionară a Sfântului Apostol Andrei așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul veacurilor. Sfântul Apostol Andrei are o legătură specială cu poporul român”.
Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.
Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.
În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei.
Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2017 împlinindu-se 20 de ani la aceast eveniment. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.
Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.
Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.
Cei tineri își amintesc, probabil, că bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.
Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.
Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.
Aproape 700.000 de români care poartă numele de Andrei, Andreea și derivate ale acestora își sărbătoresc joi, 30 noiembrie, ziua de nume. Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012. În biserici, preoții spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioșii se pot ruga pentru sănătate și prosperitate în anul care urmează.
Sărbătoarea Sfântului Andrei cade în 2017 în ziua de joi, fiind urmată de 1 decembrie, Ziua Națională a României. Ambele zile sunt nelucrătoare, iar angajații vor avea parte de o mini vacanță cu un weekend prelungit, în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. De asemenea, în această perioadă vor fi organizate mai multe evenimente și parada de 1 decembrie.
