Deşi, formal, iarna începe la 1 decembrie, adevăratul debut al iernii astronomice are loc odată cu solstiţiul de iarnă. Anul acesta, solstiţiul de iarnă s-a petrecut azi, 22 decembrie, la ora 06:48.
Solstiţiul de iarnă este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximaţie) direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ faţă de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit „ecliptică”, a cărui înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27′. La momentul solstiţiului de iarnă Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27′ sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti).
Vechii daci aveau cunoştinţe de astronomie şi puteau calcula cu precizie data solstiţiului de iarnă, eveniment foarte important în religia lor. Pentru ei, solstiţiul de iarnă reprezenta o luptă între lumină şi întuneric, iar dacii participau la luptă de partea luminii. Tot cu ocazia solstiţiului de iarnă, dacii sacrificau porcul, eveniment urmat de o mare sărbătoare. Celebrată iniţial pe 6 ianuarie, sărbătoarea naşterii lui Hristos a fost mutată de Biserică pe 25 decembrie tocmai pentru a combate sărbătorile păgâne închinate soarelui care aveau loc în acea perioadă. Solstiţiul de iarnă. Tradiţii şi obiceiuri În trecut, oamenii credeau că noaptea solstiţiului de iarnă este una magică. Cu această ocazie, înaintaşii noştri se urcau pe munte cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul soarelui, spuneau rugăciuni după care încingeau adevărate petreceri în jurul focului. În trecutul îndepărtat, cu ocazia solstiţiului de iarnă se sacrificau animale, sau chiar oameni. Ulterior, această practică a fost înlocuită cu sacrificarea simbolică a unui brad sau stejar, care era tăiat şi incinerat.
sursă ştire adevarul.ro
