Gândul zilei: ”Dacă trădarea, fățărnicia, neloialitatea ar rămâne nepedepsite, societatea ar ajunge ca o arenă de fiare sălbatice, sfâșiindu-se una pe alta.” (G.B. Shaw)

Religie
Ortodox = †) Sf. 40 de Mc. din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian
Romano-catolic = Ss. Francisca Romana, călug.; Grigore de Nyssa, ep.
Reformat(Calvin) = Francsiszka, Fanni.
Greco-catolic = Sf. 40 m. din lacul Sebaste.
Mozaic = 3. Adar II 5771.
Musulman = al-‘arb`a’: 3. Rabi al-Akhir 1432.

Sărbători
Sfinții 40 Mucenici din Sevastia (în calendarul ortodox)
Sf. Francisca Romana (în calendarul romano-catolic)
Tibet: Ziua Memoriei, pentru marcarea zilei în care Dalai Lama a emigrat în India
România (popular) – Ziua bărbatului
România – Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989 (prin Legea 247 din 5 decembrie 2011)

Evenimente
1796: Napoleon Bonaparte s-a însurat cu Josephine de Beauharnaus, văduva unui ofițer francez executat.
1831: A fost înființată Legiunea franceză străină, de către regele Franței Ludovic Filip I.
1842: A avut loc premiera absolută a operei „Nabucco” de Giuseppe Verdi (Milano).
1862: A avut loc prima luptă navală din lume între două cuirasate.
1916: Primul Război Mondial: Germania a declarat război Portugaliei.
1967: Svetlana Allilueva, fiica lui Stalin, s-a refugiat în SUA via ambasada americană din India.
1987: Trupa rock U2 lansează albumul The Joshua Tree.
1991: Noul Tratat al Uniunii Europene a pus bazele conceptului de monedă unică (EURO, care a intrat în folosință în prima zi a anului 2002).
1991: La Belgrad, au loc demonstrații masive împotriva lui Slobodan Milošević. Doi oameni sunt uciși iar tancurile sunt pe străzi.
1999 – Începe vizita oficială în Italia a preşedintelui reformator Mohammed Khatami. Este prima efectuată în Occident de un şef de stat iranian, de la Revoluţia islamică din 1979. Khatami este primit în audienţă privată la Vatican de către Papa Ioan Paul al II-lea. Vizita marchează sfîrşitul izolării care a afectat Iranul timp de 20 de ani (09.03-11.03.1999).
2012: Alpiniștii polonezi Adam Bielecki și Janusz Gołąb realizează prima ascensiune pe timp de iarnă a vârfului Gasherbrum I.

Nașteri
1285: Împăratul Go-Nijō al Japoniei (d. 1318)
1454 – S-a născut Amerigo Vespucci, navigator italian, căruia geograful M.Waldseemuller i-a atribuit descoperirea noului continent (America), pe care l-a şi denumit după numele exploratorului (m.22.02.1512).
1629: Țarul Alexei I al Rusiei (d. 1676)
1737: Josef Mysliveček, compozitor ceh (d. 1781)
1749 – S-a născut Honoré Gabriel de Riqueti, conte de Mirabeau, om de stat care se remarcă în timpul Revoluţiei Franceze. Preşedinte al Clubului Iacobinilor şi al Adunării Naţionale (m.02.04.1791).
1753: Jean-Baptiste Kléber, general francez (d. 1800)
1814: Taras Șevcenko, poet ucrainean (d. 1861)
1859 – S-a născut Alexandru Averescu, mareşal al României şi om politic, comandantul Armatei a II-a în Primul Război Mondial şi erou al luptelor de la Mărăşti (iulie 1917) (m.1938).
1878: Elena Farago, poetă română (d. 1954)
1890: Viaceslav Molotov, politician rus (d. 1986)
1906: Radu Boureanu, poet, prozator, traducător român (d. 1996)
1931: Masahiro Shinoda, regizor japonez
1934: Iuri Gagarin, astronaut sovietic (d. 1968)
1937: Alexandru Tatos, regizor român (d. 1990)
1942: Ion Caramitru, actor, regizor

1943: Robert Fischer, șahist american (d. 2008)
1950 – S-a născut Dan Andrei Adlea (Sfinx).

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=YSxmJBO22Dk#t=2s

Decese
1661: Jules Mazarin, cardinal, om politic francez (n. 1602)
1851: Hans Christian Ørsted, fizician și chimist danez (n. 1777)
1870: Théodore Labarre, compozitor și harpist francez (n. 1805)
1878: Mirza Fatali Akhundov, scriitor și filozof azer (n. 1812)
1888: Regele Wilhelm I al Germaniei (n. 1797)
1929: Theodor Dimitrie Speranția, scriitor și folclorist român (n. 1856)
1944: Grigore Antipa, biolog român (n. 1867)
1961: Cezar Petrescu, scriitor român (n. 1892)
1971 – A murit fizicianul Ion I. Agârbiceanu, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corespondent al Academiei Române (n.06.01.1907).
1992 – A murit Menahem Begin, om politic israelian, lider al partidului Likud, premier al Israelului între 1977 şi 1983, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1978 (n.16.08.1913).
1994: Charles Bukowski, scriitor american (n. 1920)
1994: Fernando Rey, actor spaniol (n. 1917)
1996 – A murit Alf Lombard, lingvist suedez de origine franceză, reputat specialist în limba şi literatura română, considerată de el cea mai importantă limbă romanică, membru al Academiei Române (“Le verbe roumaine”, 2 vol., 1955) (n.08.07.1902).
1998: Christinel Eliade, soția lui Mircea Eliade
2006: Geir Ivarsøy, programator norvegian (n. 1957)
2006: Laura Stoica, cântăreață româncă (n. 1967)

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=LRYA5GCkHCc#t=2s
2010: Gheorghe Constantin, fotbalist și antrenor român (n. 1932)

Personalitatea zilei – Iuri Gagarin

Iuri Alexeevici Gagarin (în rusă Юрий Алексеевич Гагарин, n. 9 martie 1934, Klușino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă, URSS), Erou al Uniunii Sovietice, a fost un cosmonaut sovietic. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om în spațiu și primul pe orbita Pământului. El a primit numeroase medalii în diferite țări pentru călătoria sa de pionierat în spațiul cosmic.

Yuri Gagarin s-a născut în satul Klușino, aproape de Gjatsk (în prezent în Regiunea Smolensk, Rusia), la 9 martie 1934. În 1968, satul a fost redenumit Gagarin în onoarea sa. Părinții lui, Alexei Ivanovici Gagarin și Anna Timofeevna Gagarin, au lucrat la o fermă colectivă. Mamei sale îi plăcea să citească, iar tatăl său era un dulgher iscusit. Iuri a fost cel de-al treilea din cei patru copii, iar sora lui mai în vârsta se ocupa de el în timp ce părinții lui lucrau.

La fel ca milioane de oameni din Uniunea Sovietică, familia lui Gagarin a suferit în timpul ocupației naziste din al Doilea Război Mondial. Ceilalti doi frați ai săi mai în vârsta au fost trimiși în Germania ca prizonieri în anul 1943 și au revenit numai după război.
În timp ce era tânăr, Iuri a devenit interesat de cosmos și a început să viseze despre spațiul pe care îl va cuceri într-o bună zi. Iuri a fost descris de către profesorii din suburbia Moscovei Liuberțî ca inteligent și muncitor, ocazional chiar excesiv de scrupulos. Profesorul lui de matematică și științe a luptat în al doilea război mondial ca pilot al Forțelor Aeriene Sovietice, fiind o persoană care l-a impresionat profund pe tânărul Gagarin.
După ce a început o ucenicie în metalurgie ca turnător, Gagarin a fost ales pentru continuarea studiilor la un liceu tehnic din Saratov. În timp ce studia acolo, el s-a înscris în „AeroClub” și a învățat să piloteze aeronave ușoare, hobby care i-a ocupat din ce în ce mai mult timp.
În 1955, după terminarea școlii tehnice, a început formarea ca pilot militar la Școala de Piloți Orenburg. Acolo a întâlnit-o pe Valentina Goriaciova, cu care s-a căsătorit în 1957, după ce a a devenit pilot pe MiG-15. După absolvire, el a fost repartizat la baza aeriană Luostari din Regiunea Murmansk, foarte aproape de granița cu Norvegia, unde vremea grea făcea zborul dificil. A fost promovat la gradul de locotenent al Forțelor Aeriene Sovietice, la 5 noiembrie 1957 iar la 6 noiembrie 1959, el a primit gradul de locotenent senior. Membru PCUS din anul 1960.

În 1960, după o intensă căutare și un proces de selecție, Yuri Gagarin a fost selectat împreună cu alți 19 cosmonauți pentru Programul Spațial Sovietic. Alături de ceilalți cosmonauți, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistența fizică și psihică. A urmat și un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat.

Din acei douăzeci selectați, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin și Gherman Titov, datorită performanțelor excelente din timpul antrenamentelor, dar și datorită capacităților lor psihice – deși la o simulare cu o capsulă mică Vostok amândoi bărbații au fost inferiori. Oficialii sovietici au cântărit și alți factori în selectarea lui Yuri: înfățișarea acestuia, capacitatea sa de a manipula atenția presei, originile sale rusești și chiar numele Gagarin, care era și el, de asemenea, asociat cu aristocrația țaristă.

După versiunea oficială, pe 27 martie 1968, ora 10.31 dimineața, avionul MiG-15UTI în care se afla Iuri Gagarin și copilotul Vladimir Sereghin s-a prăbușit în apropierea satului Novoselovo, la 18 km de orașul Chirjaci, regiunea Vladimirskoe (190 km la est de Moscova). Totuși, există elemente care pun la îndoială atât data și ora catastrofei cât și împrejurările ei. Rezultatele raportului nu au fost făcute publice până în prezent; acestea împreună cu resturile avionului, depozitate la Institutul de cercetări nr. 13 al Ministerului Apărării, au fost clasificate.

În decursul anilor au fost lansate mai multe piste posibile care au condus la dispariția prematură a celor doi aviatori. La puțin timp după destrămarea URSS-ului mai mulți specialiști care au luat parte la anchetă au susținut că avionul a intrat în vrie. O altă ipoteză, este că avionul ar fi lovit un balon meteorologic. Au mai fost și alte ipoteze, mai puțin plauzibile, s-au mai făcut referiri la o eroare de pilotaj coroborată cu o defecțiune tehnică a aparatului, asasinarea comandată de Leonid Brejnev, etc.
Pagină realizată de Grigore Ciascai