Religie
Creștin-ortodox: Sf. Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei
Romano-catolic: Sf. Nicolae
Greco-catolic: Sf. Nicolae, Arhiepiscopul Mirei din Licia
Lutheran: Sf. Nicolae
Anglican: Sf. Nicolae

Sărbători
Finlanda: Sãrbãtoare naționalã. Proclamarea independenței (1917)

Evenimente
963: Leon al VIII-lea este ales Papã
1534: A fost fondat orașul San Francisco de Quito, de cãtre Sebastian de Belalcazar și Diego de Almagro, în prezent capitala statului Ecuador
1768: A fost publicatã prima ediție a „Encyclopaedia Britannica”
1877: Inventatorul american Thomas Alva Edison a realizat prima înregistrare sonorã recitând „Mary had a Little Lamb”, la West Orange, New Jersey
1880: A fost emis decretul potrivit cãruia, orașul Buenos Aires a devenit capitala Republicii Argentina
1892: La Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg a avut loc premiera baletului „Spãrgãtorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, dupã versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E. T. A. Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov)
1912: A avut loc la Brãila primul Congres al muncitorilor din toate porturile României; s-a constituit Uniunea lucrãtorilor de transport pe apã și pe uscat din România
1917: Finlanda se declarã independentã fațã de Rusia.
1917: Explozia de la Halifax face victime peste 1.900 de persoane, de asemenea distruge o parte din orașul Halifax, Noua Scoție
1941 – Al doilea război mondial. Marea Britanie declară război României.
1944: Depune juramântul ultimul guvern dinainte de 1989 în care erau reprezentate partidele burgheze (6 decembrie 1944-5 martie 1945). Premier era Nicolae Rãdescu, PNȚ și PNL dețineau 7 ministere, iar FND, 8 ministere
1965: S-au încheiat lucrarile la prima magistralã feroviara electrificatã din România, Brașov-Predeal
1973: Gerald Ford depune jurãmântul în calitate de președinte al SUA, în urma demisiei lui Richard Nixon. A fost singurul președinte al Statelor Unite care nu a fost ales prin vot
1978: Spania își aprobã ultima constituție prin referendum.
2005 – A fost semnat, la Bucureşti, acordul privind instalarea unor baze americane militare pe teritoriul României; este primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est.

Nașteri
1285: Ferdinand al IV-lea al Castiliei (d. 1312)
1421: Regele Henric al VI-lea al Angliei (d. 1471)
1778: Louis Joseph Gay-Lussac, fizician și chimist francez; în anul 1802 a elaborat legea dilatației termice a gazelor perfecte (d. 1850)
1835: Nicolae Kalinderu, medic, membru al Academiei Române
1864: Nicodim Munteanu, patriarhul României 1939-1948, membru de onoare al Academiei Române (d. 1948)
1893: Dan Bãdãrãu, filozof, membru al Academiei Române; de numele lui se leagã înființarea, la Iași, a Societãții de Filozofie (d. 1968)
1896: Ira Gershwin, poet american (d. 1983)
1898: Gunnar Myrdal, economist suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1987)
1894: Henri Catargi (Togo), pictor (d. 1976)
1903: N.I. Herescu, latinist, poet, prozator, eseist, traducãtor
1957: Tudor Dumitrescu, pianist și compozitor (d. 1977)

Decese
343: Nicolae de Mira (Sfântul Nicolae) (n. 270)
1185: Alfonso I, rege al Portugaliei (n. 1109)
1352: Papa Clement al VI-lea (n. 1291)
1759: Prințesa Louise-Élisabeth a Franței, primul copil al regelui Ludovic al XV-lea al Franței (n. 1727)
1779: Jean-Baptiste-Siméon Chardin, pictor francez (n. 1699)
1892 – A murit Werner von Siemens, inventator german; a avut un rol important în dezvoltarea industriei telegrafice; a realizat prima linie experimentală de tramvai, la Berlin în 1879 (n.13.12.1816).
1912 – A murit Ion Mincu, arhitect, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Arhitecţilor din România, întemeietorul şcolii româneşti de arhitectură (Casa Lahovary, Şcoala Centrală de fete) (n.20.12.1852).
1984: Jack Mercer, scriitor și artist american care a fost înscris în Cartea recordurilor pentru perioada cea mai lungã, în care, cu vocea sa, a interpretat diverse personaje din desene animate, printre care celebrul Popeye
1988: Roy Orbison, muzician american, pionier al muzicii rock (n. 1936)
1996 – A murit Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist, ministru al Culturii (1995), membru al Academiei Române (Premiul mondial de poezie „Fernando Riello”, Madrid, 1983; Premiul Herder pentru întreaga operă, 1991) (n.19.02.1936).
2002: Dan Amedeo Lãzãrescu, avocat și scriitor, politician român (n. 1918)

 Personalitatea zilei – Marin Sorescu

Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj – d. 8 decembrie 1996, București), scriitor din România.
Sorescu a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător.

Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.

Fără a se înscrie într-un partid politic după Revoluția română din 1989, a ocupat funcția de Ministru al Culturii în cadrul cabinetului Nicolae Văcăroiu (25 nov. 1993 – 5 mai 1995).

Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la moartea sa în 1996 mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane. În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”, reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Tușiți” (1970), „Suflete, bun la toate” (1972), precum și ciclul de 4 volume intitulat „La lilieci” (1975, 1977, 1980, 1988), un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume. Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici („Unde fugim de acasă?” – 1967, „Cirip-ciorap” – 1993). La moartea lui au rămas în manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman.

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=1hm_b5rfePk#t=2s

Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia ”Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan în Există nervi sau teatrul istoric în A treia țeapă, sau scrie o serie de comedii cum ar fi Răceala sau Vărul Shakespeare, al căror mobil este chiar ironia mușcătoare, împrumutată din lirica soresciană. A fost un cautator de aur.
Deși rămasă în umbra capodoperelor lirice și dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. Viziunea vizuinii și, mai ales, Trei dinți din față sunt două din romanele sale cele mai reprezentative.

Distincții:
Premiul Academiei Române (1968, 1977)
Medalia de aur pentru poezie „Napoli ospite”, Italia, 1970
Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970
„Le Muse”, acordat de Accademie delle Muse, Florența, 1978
Premiul Internațional de Poezie „Fernando Riello”, Madrid, Spania, 1983
Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate
Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară)

În perioada 1978-1990, Marin Sorescu a fost redactor-șef la revista craioveană Ramuri, de unde a fost forțat să plece în 1991, în urma acestei scrisori:
Către,
Șt. Aug. Doinaș, președinte de onoare al U.S.
Mircea Dinescu, președinte al U.S.
Având în vedere că activitatea lui Marin Sorescu în cadrul revistei «Ramuri» este aproape nulă;
Având în vedere că Marin Sorescu denigrează marii scriitori de azi (Șt. Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, N. Manolescu), refuzând sistematic sâ-i publice;
Având în vedere că denigrează marii scriitori din exil: Eugen Ionescu, Emil Cioran («E. Cioran a ajuns ca Ceaușescu pe toate gardurile») și denigrează U.S. («Uniunea Scriitorilor se va desființa; s-o ajutăm să se prăbușească»);
Având în vedere că în redacție se poartă dictatorial, socotind redacția si Oltenia ca pe o moșie proprie, devenind o piedică în dezvoltarea spirituală a acestei regiuni;
Îl recuzăm pe Marin Sorescu din funcția de redactor șef al revistei «Ramuri».
Menționăm că laureatul Premiului Herder nici nu primește salariul de la revista noastră, fiind salariat la edit. «Scrisul Românesc». Menționăm, de asemenea, că prezentul memoriu n-a fost semnat de dactilografă, de tehnoredactorul Alin Roșca și de femeia de serviciu.
Semnează: Ion Buzera, Valentin Bazaverde, Gabriel Chifu, Romulus Diaconescu, Marius Ghica, Sabin Gherman, Ion Lascu, George Popescu, Constantin Barbu.
Nume destul de importante din literatura română. Ne întrebăm dacă s-au rușinat vreodată de această josnicie murdară făcută unuia dintre cei mai valoroși scriitori pe care România i-a avut vreodată.

Opera (selecție):

1964 – Singur printre poeți, 1965 – Poeme Sorescu, 1966 – Moartea Ceasului, 1966 – Unde fugim de-acasă?, 1968 – Iona, 1968 – Tinerețea Lui Don Quijote, 1970 – Paraclisierul, 1970 – Tușiți, 1972 – Rame, 1972 – Suflete, bun la toate, 1973 – 1980 – La Lilieci, 1973 – Astfel, 1974 – Setea Muntelui De Sare, 1975 – Insomnii – Microeseuri, 1975 – Norii, 1976 – Descîntoteca, 1976 – Matca – Piesă În Trei Acte, 1976 – Starea de destin, 1977 – Trei dinți din față, 1978 – Sărbători Itinerante, 1979 – Ceramică, 1980 – Teatru Sorescu, 1982 – Fîntîni În Mare, 1982 – Viziunea viziunii, 1984 – Drumul, 1984 – Ieșirea prin Cer, 1985 – Tratat de inspirație, 1985 – Ușor cu pianul pe scări, 1987 – Adam Puslojic, Omul, Opera și încă ceva, 1987 – Apă Vie, Apă Moartă, 1989 – Augustin Buzura și Drumul cenușii, 1989 – Ecuatorul și Polii, 1991 – Poezii alese de cenzură, 1992 – Vărul Shakespeare și alte piese.
Pagină realizată de Grigore Ciascai