Religie
Calendar crestin-ortodox: Sf. Prooroc Maleahi; Sf. Mc. Gordie.
Calendar romano-catolic: Ss. Nume al lui Isus ; Genoveva, fc.
Calendar greco-catolic: Sf. pf. Malahia; Sf. m. Gordiu.
Evenimente
1472: Ștefan cel Mare acordã un important privilegiu comercial negustorilor brașoveni: libertate comercialã deplinã în întreaga țarã și garantarea securitãții activitãții lor
1496: Leonardo da Vinci testeazã fãrã succes o mașinã de zburat
1521: Papa Leo X îl excomunicã pe Martin Luther
1749: Apare la Copenhaga, cel mai vechi ziar din lume, Berlingska Tidende
1805: Restrângerea dreptului țãranilor moldoveni asupra fânețelor, pãșunilor și pãdurilor
1833: Marea Britanie a preluat controlul asupra Insulelor Falkland
1853: Apare la Sibiu Telegraful român, devenit ulterior, organul de presa al Mitropoliei ortodoxe de Sibiu
1870: A început construcția podului Brooklyn (New York, SUA)
1899: Prima utilizare a cuvântului automobil” a apãrut într-un editorial din New Zork Times
1922: Apare, la București, revista „Contemporanul”.
1925: Benito Mussolini a scos în afara legii partidele de opoziție, Partidul Fascist devenind unicul partid activ în Italia
1936: A fost alcãtuit primul top de muzicã pop, pe baza vânzãrilor de discuri, publicat de revista „Billboard”, New York
1959: Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat american
1962: Papa Ioan al XXIII-lea îl excomunicã pe Fidel Castro
1966: Havana. Se creeazã Organizația de Solidaritate a Popoarelor din Africa, Asia și America Latinã la conferința celor trei continente
1987: Aretha Franklin a fost inclusã în Rock and Roll Hall of Fame, devenind astfel prima femeie din lume care a primit aceasta distincție
1990: Decret-lege al CFSN privind înființarea și înregistrarea oficialã a partidelor politice din România.
1993: Moscova Parafarea acordului de dezarmare strategicã START II ce prevedea diminuarea în, 10 ani, cu doua treimi a arsenalelor nucleare strategice ale Rusiei și Americii
2004: Un Boeing 737 aparținând companiei egiptene private Flash Airlines s-a prãbușit în Marea Roșie; accidentul aviatic s-a soldat cu 148 de morți
2009: Razboi in Fâșia Gaza
Nașteri
106 î.Hr.: Cicero, politician și filosof roman (d. 43 î.Hr.)
1196: Împãratul Tsuchimikado al Japoniei (d. 1231)
1710: Richard Gridley, revoluționar american (d. 1796)
1722: Fredric Hasselquist, naturalist suedez (d. 1752)
1810: Antoine Thomson d’Abbadie, explorator și geograf francez (d. 1897)
1865: Jozef Lies, pictor flamand (n. 1821)
1892: J.R.R. Tolkien, scriitor și filolog britanic (d. 1973)
1912: Emil Condurachi, istoric și arheolog român, Doctor Honoris Causa al Universitãții din Bruxelles (d. 1987)
1926: George Martin, producãtorul englez al discurilor trupei The Beatles
1929: Sergio Leone, regizor italian (d. 1989)
1930: Petre Alexandrescu, istoric român (d. 2009)
1946: John Paul Jones, basist englez (Led Zeppelin)
1953: Gabriel Dorobanțu, interpret român de muzicã ușoarã
1956: Mel Gibson, actor și regizor australian
1963: Gavrilã Balint, fotbalist și antrenor român
1967: Ștefan Caraman, dramaturg, prozator și publicist român
1969: Michael Schumacher, pilot german de Formula 1
Decese
1322: Filip al V-lea, rege al Franței (n. 1293)
1437: Caterina de Valois, soția regelui Henric al V-lea al Angliei (n. 1401)
1785: Baldassare Galuppi, compozitor italian (n. 1706)
1795: Josiah Wedgwood, ceramist englez, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artã
1875: Pierre Larousse, lexicograf francez; a înființat, la Paris, casa de editurã care îi poartã numele, specializatã în lucrãri enciclopedice; sub redacția lui a început sã aparã „Marele dicționar universal al secolului al XIX-lea” (17 volume, 1865-1876) (n. 1817)
1923: Jaroslav Hasek, romancier ceh (n.1883)
1931: Joseph-Jañques-Cesaire Joffre, mareșal, comandant șef al tuturor armatelor franceze (1915-1916); s-a remarcat în bãtãlia de la Marna (n. 1852)
1960: Victor Sjöström, regizor și actor suedez, unul dintre marii maeștri ai filmului mut, considerat, alãturi de Mauritz Stiller, „pãrintele” cinematografului suedez (n. 1879)
1961: Nicolae Hortolomei, chirurg, membru titular al Academiei Române (n. 1885)
1967: Alfred Margul Sperber, scriitor
1973: Gherase Dendrino, compozitor, autor al operetelor „Lãsați-mã sã cânt” și „Lysistrata” (n. 1901)
2002: Fredy Heineken, magnatul cunoscutei firme de bere olandezã, Heineken, (n. 1923)
Personalitatea zilei – Mel Gibson
Mel Gibson (n. 3 ianuarie 1956 în Peekskill, New York) este un actor, regizor, producător și scenarist american. Una din marile sale realizări o constituie filmul Patimile lui Hristos, pe care l-a regizat și finanțat.
S-a născut cu numele Mel Columcille Gerard Gibson într-o familie irlandeză catolică, împreună cu care se mută în Australia în 1968. Mel Columcille Gerard Gibson s-a născut al șaselea din cei unsprezece copii ai lui Hutton Gibson și Ann Gibson. Mama sa era australiană și a murit în decembrie 1990. Deși s-a născut în America, Mel și familia lui s-au mutat în New South Wales, Australia.
Dorindu-și să devină jurnalist, Gibson studiază la Institutul Național de Artă Dramatică din Sydney, în compania unor oameni remarcabili precum Judy Davis. Inițial, tânărul actor avea trac pe scenă și era încă student când a jucat în Summer City (1976). După absolvire a jucat în câteva roluri secundare la South Australia Theatre Company. În 1979, Gibson a jucat în două filme total diferite. În drama Tim, tânărul actor de 22 de ani avea rolul unui retardat. Rolul i-a adus un premiu Sammy (unul dintre marile premii australiene). Cel de-al doilea film a fost Mad Max, unde a jucat rolul unui polițist din viitor într-o lume aproape distrusă de un război nuclear. Succesul din ambele filme îl transformă într-o vedetă.
Aceste filme au fost urmate de drama Gallipoli (1981) care i-a adus un al doilea premiu Sammy pentru cel mai bun actor, Mad Max 2 (1981), The Year of Living Dangerously (1983), The Bounty (1984), și Mad Max Beyond ThunderdomeP (1985), alături de cântăreața Tina Turner. A urmat o pauză de doi ani, însa avea să se întoarcă alături de Danny Glover în filmul lui Richard Donner, Lethal Weapon. Alte filme: Hamlet (1990), The Man Without a Face (1993), Maverik (1994), în 1995 joacă și regizează Braveheart cu care câștigă premiul Academiei pentru cel mai bun regizor, Conspiracy Theory (1997), Payback (1999), We Were Soldiers (2000), Sixth Sense 2002 și Signs 2002.
Ulterior, după acumulări artistice și materiale, respectiv după înființarea propriei sale case de filme, și-a arătat talentele sale regizorale în Patimile lui Hristos și Apocalypto, filme care au avut efecte puternice, dar polarizate asupra spectatorilor.
Mel este căsătorit cu Robyn Moore din 1980 și alături de ea are șapte copii. O fată, Hannah, nascută în 1980, doi gemeni Edward și Christian născuți în 1982, Willie, născut în 1985, Louis în 1988, Milo în 1990 și Tommy, născut în 1999. Mel s-a despărțit de Robyn, în prezent trăiește alături de o rusoaică. Pentru filmul „Passion of the Christ”, pe care l-a regizat, scris și produs a cheltuit 25 de milioane de dolari din propriul buzunar, dar a câștigat 210 milioane din profituri plus alte 150 pe care nu le-a încasat încă.
În 2004 a câștigat mai mulți bani decât Oprah Winfrey, J.K. Rowling, Tiger Woods, Michael Schumacher și Steven Spielberg. Alături de Warren Beatty, Clint Eastwood, Robert Redford, Richard Attenborough și Kevin Costner se numără printre câștigătorii Oscarului pentru cea mai bună regie, deși aceștia sunt cunoscuți mai mult ca actori decât ca regizori. În decembrie 2004 a cumpărat insula Mago din Fiji de la un hotel japonez, pentru care a plătit 15 milioane de dolari și plănuiește să o transforme în locul lui personal de relaxare. Insula are două lagune și o incredibilă plajă cu nisip alb.
Primul rol al lui Gibson a fost filmul australian Summer City. De-a lungul mai multor decenii, rolurile sale, regia și producțiile sale i-au adus lui Mel Gibson multiple nominalizări și câștigarea a numeroase premii, câștigând peste 2,5 miliarde dolari americani numai în Statele Unite.
Pagină realizată de Grigore Ciascai
