Gândul zilei: ”Iubesc omenirea, dar, spre marea mea surpriză, cu cât iubesc omenirea în general, cu atât iubesc mai puțin oamenii în particular.” (Dostoievski)
Religie
Ortodox = Sf. şi Dreptul Simeon; Sf. Proorociţă Ana.
Romano-catolic = Ss. Blaziu, ep. m.; Oscar, ep.
Reformat(Calvin) = Balázs (Balan), Nimród.
Greco-catolic = S şi dreptul Simeon, primitorul de Dumnezeu şi profetesa Ana.
Mozaic = 29. Shevat 5771.
Musulman = al-khamis: 28. Safar 1432.

Evenimente
1395: Prima mențiune documentară a Cetății Neamț.
1451: După moartea sultanului Murad al II-lea, fiul său, Mehmed al II-lea îi succede.
1815: A fost fondată prima fabrică pentru producția de brânză, în vederea comercializării (Elveția).
1917: SUA au întrerupt relațiile diplomatice cu Germania.
1959: Un avion charter care transportă muzicienii Buddy Holly, Ritchie Valens și Bopper Big se duce în jos în condiții de ceață în apropiere de Clear Lake, Iowa, ucigând toți cei 4 pasageri la bord, inclusiv pilotul. Mai târziu, tragedia este numită „Ziua când muzica a murit”, popularizată în piesa „American Pie” a lui Don McLean în 1972.
1962: SUA instituie blocada economică asupra Cubei.
1966: Stația rusească automată „Luna 9”, lansată la 31 ianuarie 1966, a realizat prima aselenizare și a transmis imagini ale suprafeței lunare.
1972: Primele Jocuri Olimpice de Iarnă care s-au ținut în Asia s-au deschis la Sapporo, Japonia.
1994: Este lansată naveta spațială „Discovery”, pentru o misiune de opt zile. La bord s–a aflat cosmonautul Serghei Krikaliov, alături de alți 5 astronauți americani. A fost prima misiune comună americano–rusă din 1975, când a avut loc istorica întâlnire în cosmos dintre stația americană „Apollo” și cea sovietică „Soiuz”.

Nașteri
1338: Ioana de Bourbon, soția regelui Carol al V-lea al Franței (d. 1378)
1772: Pierre Claude Pajol, general francez (d. 1844)
1809: Felix Mendelssohn Bartholdy, compozitor, dirijor și pianist german (d. 1847)
1859: Hugo Junkers, celebru constructor german de avioane (d. 1935)
1887 – S–a născut poetul austriac Georg Trakl, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului expresionist timpuriu. Lirica sa fantastico–metaforică este marcată de tristeţe şi melancolie (“Cerul furat”, “Cântecul Bernadettei”, “Steaua celor nenăscuţi”) (m.03.11.1914).
1892: Gheorghe I. Brătianu, politician român (d. 1953)
1894: Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator și pictor american (d. 1978)
1901: Ramon J. Sender, scriitor spaniol (d. 16 ianuarie 1982)
1909: André Cayatte, regizor francez. În 1952, primește „Premiul special al Juriului”, la Cannes, pentru filmul „Toți suntem asasini”.
1914: Florin Dimitriu, compozitor și violonist român
1925: Ștefan Mihăilescu–Brăila, actor român de teatru și film (d. 1996)

1941 – S-a născut Ştefan Iordache, actor de teatru şi film („Cel mai iubit dintre pămînteni”, „Oglinda”, „Glissando”, „Ciuleandra”, „De ce trag clopotele, Mitică?”, „Pruncul, petrolul şi ardelenii”, „Înghiţitorii de săbii”, „Bietul Ioanide”) (m.14.09.2008).

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=mNQnRYfpsp4#t=0s

Decese
1399: Ioan de Gaunt, Duce de Lancaster, al treilea fiu al regelui Eduard al III-lea al Angliei (n. 1340)
1451: Murad al II-lea, sultan al Imperiului Otoman (n. 1404)
1468 – A murit Johann Gutenberg inventator german al tiparului. Împreuna cu J. Fust imprima, în anul 1448, celebra “Biblie cu 42 de rânduri”.
1820: Împăratul Gia Long fondatorul dinastiei Nguyễn, ultimas dinastie vietnameză (n. 1762)
1870 – A murit, la Budapesta, Emanoil Gojdu, avocat si om politic, care a reprezentat interesele comunitatii românesti din Transilvania si Ungaria.
1924 – A murit preşedintele SUA, Thomas Woodrow, politician reformator în plan intern, care a contribuit fundamental la grăbirea deznodămîntului Primului Război Mondial prin decizia luată asupra participării SUA la operaţiunile militare de partea Antantei (începînd cu anul 1917). Programul său în 14 puncte a pus bazele ordinii mondiale postbelice, chiar dacă în propria ţară a fost criticat aspru şi respins. Angajamentul personal în favoarea păcii depus de cel de-al 28-lea preşedinte american a fost răsplătit în anul 1919 cu decernarea Premiului Nobel pentru Pace (n.28.12.1856).
1935: Hugo Junkers, inginer german (n. 1859)
1936: Prințesa Sofia de Schönburg-Waldenburg, soția lui Wilhelm de Wied, Prinț al Albaniei (n. 1885)
1954 – A murit scriitorul Ionel Teodoreanu („La Medeleni”, „Uliţa copilăriei”; „Loreley”, „Masa umbrelor”) (n.06.01.1897).
1959: J.P. „The Big Bopper” Richardson, cântăreț american (n. 1930)
1968: Traian Gheorghiu, academician român (n. 1887)
1985: Frank Oppenheimer, fizician american (n. 1912)
2009: Virgil Almășanu, pictor român (n. 1926)
2010: Prințesa Regina de Saxa-Meiningen, soția lui Otto von Habsburg (n. 1925)
2012: Ben Gazzara, actor american (n. 1930)

Personalitatea zilei – Johannes Gutenberg
Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg (n. 1398 – d. 3 februarie, 1468) a fost un metalurgist și inventator german, renumit pentru contribuția sa remarcabilă la tehnologia tiparului.
Este creditat cu inventarea unui nou tip de presă tipografică ce folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matrițe și cu realizarea unei întregi serii de cerneluri pe bază de uleiuri. Originea primelor prese ale lui Gutenberg este neclară, mai mulți autori considerând presele sale inițiale drept adaptări ale preselor mai vechi deja existente.
Conform impactului avut, inventarea de către Gutenberg a presei cu litere mobile în Europa reprezenta o substanțială îmbunătățire a presei fixe, care era deja utilizată. Combinând aceste elemente într-un sistem de producție, invenția sa a permis tipărirea rapidă a materialelor scrise și o explozie a informației în Europa renascentistă.
Gutenberg s-a născut în orașul german Mainz, fiul unui negustor numit Friele Gensfleisch zur Laden, care a adoptat numele de familie „zum Gutenberg” după numele cartierului în care se mutase familia sa. Gutenberg s-a născut într-o familie de patricieni bogați, care aveau o genealogie datată până în secolul al treisprezecelea. Părinții săi erau aurari și băteau monedă.

Presa fixă în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul și/sau ilustrațiile, a apărut pentru prima oară în China, și a fost folosită în Asia de Est cu mult timp înaintea lui Gutenberg. Până în secolele al 12-lea și al 13-lea, numeroase biblioteci chineze conțineau zeci de mii de cărți tipărite. Coreenii și chinezii cunoșteau tiparul cu litere mobile, dar din cauza complexității sistemului de scriere folosit, tiparul cu litere mobile nu a fost atât de utilizat ca în Europa Renașterii.

Nu se știe dacă Gutenberg cunoștea aceste tehnici sau le-a reinventat independent.
Gutenberg a introdus în mod sigur metode eficiente pentru producerea în masă a cărților, ducând la o creștere masivă a numărului de texte scrise în Europa — în mare parte datorită popularității Bibliei lui Gutenberg, prima sa lucrare produsă în masă, începând cu 23 februarie 1455. Totuși Gutenberg nu a avut talent la afaceri, și nu a obținut profituri substanțiale din invenția sa.

Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din orașul natal Mainz la Strasbourg (pe atunci oraș german, astăzi în Franța) – în jurul anului 1430. Știind că tiparul cu blocuri de lemn implica mult timp și cheltuială, deoarece fiecare matriță, de mărimea unei pagini, trebuia gravată de mână separat și nu avea mare durabilitate, Gutenberg a tras concluzia că blocurile metalice puteau fi produse mult mai repede, prin combinarea unor matrițe mici și refolosibile pentru fiecare literă în parte.
Pagină realizată de Grigore Ciascai