Religie
Ortodox = Sf. Cuv. Ştefan cel Nou; Sf. Mc. Irinarh
Romano-catolic = Sf. Ecaterina Laboure, fc.
Reformat(Calvin) = Stefánia.
Greco-catolic = Cuv. Ştefan cel Nou; Sf. m. Irinarh; [Sf. Caterina Laboure].
Mozaic = 2. Kislev 5772.
Musulman = al-‘ithnayn: 2. Muharram 1433.

Sărbători
Albania: Ziua națională. Proclamarea Independenței de Stat (1912)
Mauritania: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1960)

Evenimente
1520: Exploratorul portughez Ferdinand Magellan a trecut prin strâmtoarea de la sudul Americii de Sud, care-i poarta numele.
1812: Bătălia de la Berezina, cu înfrângerea trupelor lui Napoleon.
1877: Căderea Plevnei. După încercarea nereușită de a sparge încercuirea Plevnei, generalul Osman-Pașa s-a predat colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez și a semnat capitularea armatei turce.
1905: Naționalistul irlandez Arthur Griffith pune bazele mișcării politice radicale Sinn Fein
1912: Albania își declară independența față de Imperiul Otoman.
1918: Congresul General al Bucovinei adoptă moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României.
1919: România semnează la Washington o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minima de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere.
1920: A apărut la București săptămânalul Adevărul literar și artistic, continuator al Adevărului ilustrat. Fondator: Constantin Mille.
1943: Premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin Delano Roosevelt și dictatorul sovietic Stalin s-au întrunit la Teheran (Iran). Se stabilește deschiderea unui al doilea front în Europa.
1969: The Rolling Stones își lansează albumul Let It Bleed.
1987: Un Boeing 747 având 159 de persoane la bord se prăbușește în Oceanul Indian.
1989: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic și administrație.
1989 – Cancelarul vest–german, Helmut Kohl, a prezentat în Bundestag un plan structurat în trei etape, în care erau analizate perspectivele unificării Germaniei; la 8.12.1989, la Strassbourg, cancelarul vest–german se pronunţa pentru demararea procesului de uniune economică şi monetară a celor două Germanii.
1994: Norvegienii resping aderarea țării la Uniunea Europeană, printr-un referendum.

Nașteri
1489: Margareta Tudor, soția regelui Iacob al IV-lea al Scoției (d. 1541)
1632: Jean-Baptiste Lully, compozitor francez de origine italiană (d. 1687)
1757: William Blake, pictor și tipograf englez (d. 1827)
1811: Maximilian al II-lea al Bavariei (d. 1864)
1820 – S-a născut filosoful german Friedrich Engels. A redactat, împreună cu Karl Marx, la cererea celui de-al doilea Congres al Ligii Comuniştilor din 1848, “Manifestul Partidului Comunist” (m.05.08.1895).
1829 – S-a născut Anton Grigorievich Rubinstein, compozitor rus, dirijor si unul dintre cei mai mari pianisti ai timpului sau, fondator al Conservatorului din Sankt Petersburg (m.20.11.1894).
1857: Alfonso al XII-lea, rege al Spaniei (d. 1885)
1863: Eremia Grigorescu, general de artilerie, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război (d. 1919)
1874: Jean Bart (Eugeniu P. Botez), scriitor român (d. 1933)
1880: Andrei Rădulescu, istoric și jurist, membru și președinte al Academiei Române (d. 1959)
1980: Alexandr Blok, poet rus (d. 1921)
1881: Stefan Zweig, poet, scriitor austriac (d. 1942)
1893: Nicolae Colan, mitropolit ortodox al Ardealului, membru al Academiei Române (d. 1967)
1907: Alberto Moravia, scriitor italian (d. 1990)
1908 – S–a născut Claude Levi–Strauss, reprezentatnt al antropologiei structurale, etnolog şi scriitor francez; lucrările sale “Antropologie structurală”, “Gândirea sălbatică”, au adus o metodologie nouă în antropologie.
1912: Colea Răutu, actor român de teatru și film (d. 2008)
1948 – S-a născut Mariana Nicolesco, soprană recunoscută pe plan mondial, preşedinta de onoare a juriului Concursului Internaţional de canto „Hariclea Darclée, membră de onoare a Academiei Române.
1949: Corneliu Vadim Tudor, politician și jurnalist român
1950: Russell Alan Hulse, fizician american
1954: Traian T. Coșovei, scriitor român
1967: Anna Nicole Smith, model și actriță americană (d. 2007)

Decese
741: Papa Grigore al III-lea
1290: Eleonora a Castiliei, prima soție a regelui Eduard I al Angliei (n. 1241)
1680 – A murit Gian Lorenzo Bernini, arhitect, sculptor si pictor italian, reprezentant de seama al barocului italian (n.07.12.1598).
1850 – A murit pedagogul iluminist bănăţean Constantin Diaconovici–Loga, cunoscut mai ales prin “Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (Buda, 1822), prima încercare de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (n.1770).
1915: Neculai Culianu, matematician și astronom român, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române (n. 1832)
1945: Dwight F. Davis, jucător de tenis și politician, creatorul Cupei Davis (n. 1879)
1954 – A murit fizicianul italian Enrico Fermi, membru de onoare străin al Academiei Române; a realizat prima reacţie nucleară în lanţ controlată şi a efectuat primele cercetări în domeniul fisiunii nucleare; a avut un rol important în conceperea proiectului Manhattan de punere la punct a bombei nucleare; Premiul Nobel, 1938 (n.1901).
1962: Regina Wilhelmina a Olandei (n. 1880)
1971 – A murit poetul Dimitrie Stelaru (pseudonim pentru Dimitrie Petrescu), personaj enigmatic şi boem al literaturii române (“Cetăţile albe”, “Mare incognitum”) (n.08.03.1917).
1973: Martha Bibescu, principesă și scriitoare româncă (n. 1886)
1989: Arsenie Boca, ieromonah, teolog și artist ortodox român (n. 1910)
2002: Dan Tufaru, actor român (n. 1944)
2010: Leslie Nielsen, actor american de origine canadiană (n. 1926)

Personalitatea zilei – Enrico Fermi

Enrico Fermi (n. 29 septembrie 1901; d. 28 noiembrie 1954) a fost un fizician italian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1938, descoperitorul fisiunii nucleare. A avut un rol important în conceperea proiectului Manhattan de punere la punct a bombei nucleare.

Motivația Juriului Nobel:
„Pentru demonstrațiile sale despre existența de noi elemente radioactive produse prin iradiere cu neutroni, și pentru descoperirea corelată a reacțiilor nucleare generate de neutronii lenți.”

Enrico Fermi s-a născut la Roma la 29 septembrie 1901 ca fiu al lui Alberto Fermi, inspector principal la ministerul comunicațiilor și Ida de Gattis. De mic, era foarte inventiv, împreună cu Giulio, fratele mai mare, a construit un electromotor și aeromodele după schițe proprii. După moartea prematură a fratelui său, în 1915, Enrico își îneacă tristețea în studiul matematicii și fizicii. După absolvirea liceului la Roma, își continuă studiile la Scuola Normale Superiore din Pisa.

Fermi stăpanea foarte bine fizica clasică și teoria relativității, astfel că a publicat câteva lucrări științifice, iar în anul 1922 și-a susținut teza de doctorat. Din anul 1924 a început să predea fizica și matematica la Universitatea din Florența, unde a publicat o lucrare renumită, referitoare la fizica statistică a particulelor. În această lucrare a pus bazele așa-numitei statistica Fermi-Dirac, care a fost larg aplicată în fizica atomică și l-a făcut vestit peste hotare, mai târziu și în Italia.
În anul 1928, Fermi a fost numit profesor de fizică teoretică la Universitatea din Roma și, în același an, a fost ales membru al Academiei Regale a Italiei (Règia Accademia d’Italia). Aici a activat timp de 10 ani și a pus bazele școlii italiene de fizică modernă.

În 1934 a efectuat experiențe de bombardare a nucleelor elementelor grele cu neutroni – primele cercetări în domeniul fisiunii nucleare. Pentru cercetările în domeniu proprietăților neutronilor, Fermi a primit, în anul 1938, Premiul Nobel.

După decernarea premiului, Fermi nu s-a mai întors în țară. S-a stabilit cu toată familia în Statele Unite, în semn de protest împotriva acțiunilor antisemite ale guvernului italian fascist, deși acestea se refereau numai la soția sa. A primit un post de profesor de fizică la Universitatea Columbia, unde și-a continuat activitatea de cercetare, concentrându-se, în special, asupra eliberării energiei nucleului de uraniu.

A condus lucrările de construcție a primului reactor nuclear la Universitatea din Chicago, realizând (2 decembrie 1942) prima reacție nucleară în lanț controlată; aceste rezultate au fost incluse în Proiectul Manhattan, care a dus la construirea primei bombe atomice. A dezvoltat teoria matematică a emisiei neutrinice, a studiat reacțiile pion-nucleon. Numele său a fost atribuit elementului transuranic – fermiu.

Pagină realizată de Grigore Ciascai