Religie
Ortodox = Sf. M. Mc. Iacob Persul; Cuv. Natanail şi Pinufrie
Romano-catolic = Sf. Virgil, ep.
Reformat(Calvin) =  Elemér, Leonárd.
Greco-catolic = Sf. m. Iacob Persul.
Mozaic = 1. Kislev 5772.
Musulman = al-‘ahad: 1. Muharram 1433 – Hijrah (Anul nou)
Evenimente
1640: Lege emisă de domnitorul Matei Basarab, prin care era limitată posibilitatea de închiriere a mânăstirilor de la Muntele Athos sau a altor locuri sfinte.
1895 – La această dată, celebrul savant Alfred Nobel a lăsat în contul unui fond de stimulare 31,5 milioane de coroane suedeze, destinate acordării de premii anuale acelora care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii omenirii. Primele premii au fost acordate începând cu 1901. Premiile se decernează în fiecare an pe 10 decembrie, ziua morții lui Alfred Nobel.
1940: La Strejnic, localitate în județul Prahova este asasinat de legionari istoricul Nicolae Iorga.
1983: Un Boeing 747 se prăbușește în apropierea aeroportului Barajas, în Madrid, omorând 183 de oameni.
1989: Revoluția de Catifea: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei.
1998: A avut loc la București premiera filmului „Terminus Paradis”, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneția.

Nașteri
1635: Françoise de Maintenon, metresă a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1719)
1701 – S–a născut Anders Celsius, astronom şi fizician suedez, autorul scării termometrice centesimale, Scara Celsius; a înfiinţat, în 1731, primul Observator Astronomic din Suedia (m.25.04.1744).
1818 – S-a născut Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. A fost profesor de limba şi literatura română şi un animator cultural de prestigiu, avînd o deosebită vocaţie pedagogică. Printre elevii lui s-a numarat Eminescu, care i-a dedicat prima sa poezie publicată – „La mormîntul lui Arune Pumnul”. A alcătuit prima antologie de texte literare româneşti, „Lepturariul românesc” (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), lucrare valoroasă din punct de vedere documentar (m.24.01.1866).
1833: Mary Adelaide de Cambridge, mama reginei Mary a Regatului Unit (d. 1897)
1867: Grigore Antipa, biolog, ihtiolog, zoolog și oceanolog român, membru al Academiei Române (d. 1944)
1857: Charles Scott Sherrington, fiziolog britanic, Premiul Nobel pentru Medicină 1932 (d. 1952)
1874: Chaim Weizmann, președinte israelian (d. 1952)
1884: Vasile Voiculescu, poet român (d. 1963)
1885: Liviu Rebreanu, academician, prozator și dramaturg român (d. 1944)
1896: Giovanni Battista Angioletti, scriitor italian (d. 1961)
1912: Dina Cocea, actriță româncă de teatru și film (d. 2008)
1924: Nina Cassian, poetă și eseistă româncă
1939: Nicolae Manolescu, critic literar român
1940: Bruce Lee, actor, maestru în Arte Marțiale, fondator al stilului Jeet Kune Do (d. 1973)
Ioan Scurtu, istoric român
1942: James Marshall „Jimi” Hendrix, chitarist, muzician american (d. 1970)
1956: Mariana Simionescu, jucătoare română de tenis

Decese
1895: Alexandre Dumas fiul, scriitor francez (n. 1824)
1940: Gabriel Marinescu, general și om politic român (asasinat) (n. 1886)
Mihail Moruzov, șeful Serviciului Secret al Armatei, asasinat de legionari la închisoarea Jilava (n. 1887)
1940 – A fost asasinat, la marginea comunei Strjnic, Nicolae Iorga, istoric, critic literar, dramaturg, memorialist, prim-ministru („Oameni cari au fost”, „O viaţă de om”, „Istoria literaturii române în veacul al XIX-lea”) (n.17.01.1871).
1953: Eugene Gladstone O’Neill, dramaturg american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (n. 1888)
1972 – A murit scriitorul Victor Eftimiu („Înşir’te, mărgărite”, „Omul care a văzut moartea”) (n.24.01.1889).

Personalitatea zilei – Eugene Gladstone O’Neill

Eugene Gladstone O’Neill (n. 16 octombrie 1888, New York – d. 27 noiembrie 1953) a fost dramaturg american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936.
Motivația Juriului Nobel:
„pentru puterea, onestitatea și emoțiile profunde ale operelor sale dramatice, care întruchipează o concepție originală a tragediei”.

Eugene Gladstone O’Neill s-a născut la New York, într-unul din hotelurile de pe Broadway, fiu al actorui James O’Neill, al cărui rol în Contele de Monte Cristo îl făcuse celebru în întreaga țară. Copil fiind, Eugene și-a însoțit tatăl în turnee, apoi a frecventat variate școli și în 1906 a intrat la universitatea din Princeton, unde nu a rămas decât un an.
O experiență de viață deosebit de diversă – a încercat tot felul de meserii de la căutător de aur până la reporter de ziar – s-a reflectat în fondul dramatic din care au izvorât operele lui O’Neill. În peregrinările care l-au dus în multe părți ale lumii, o atracție constantă a constituit-o marea și viața chinuită a oamenilor ei.
Între anii 1912 – 1913, O’Neill a fost spitalizat într-un sanatoriu de tuberculoși, unde a făcut ample lecturi din literatura dramatică, cu deosebire din Ibsen și Strindberg. Momentul acesta a fost decisiv pentru orientarea sa ulterioară. În 1914 s-a înscris la cursurile de dramă ale profesorului George Pierce Baker de la Harvard, predate în cadrul așa-numitului „47 Workshop”. După un an le-a părăsit pentru a se asocia trupei de artiști amatori „Provincetown Players”. Această trupă îi va juca prima piesă într-un act Bound East for Cardiff (Îmbarcat pentru Cardiff), și apoi mutându-și sediul la New York, în Greenwich Village, va prezenta în continuare noile piese într-un act ale tânărului dramaturg.
O’Neill câștigă atenția criticii și a publicului abia în 1920 cu piesa Dincolo de orizont, care a marcat începutul unei noi ere în teatrul american contemporan.

Toate personaje lui O’Neill trăiesc tragedia idealului neîmplinit. Chiar și Anna Christie, al cărei final este unul cât se poate de fericit, trăiește o mare dezamăgire în trecut: ea este forțată de împrejurări să se prostitueze, iar fetița pură și inocentă din minte bătrânului Christopherson este doar un vis ratat.
La fel e bine, (sau mai degrabă ca o concluzie) toate personajele lui O’Neill oscilează între idealul dorit și idealul trăit. Pentru că eram la bătrânul Christopherson, iată că idealul său este o viață departe de mare. Dar realitatea este că lumea plină de colb și noroi a vieții de fermier a distrus tot ce era mai frumos în fiica sa.
În “Toți copiii lui Dumnezeu au aripi”  Ella este fata albă care îl iubește pe negrul Jim. Idealul ei este o lume fără prejudecăți rasiale, în care să poată trăi liniștită alături de omul iubit. Dar lupta cu o societate intolerantă o epuizează.
În “Dincolo de zare” frații Mayo fac schimb de destine: Robert, cel sortit călătoriei pe mare și visării alege căsătoria cu Ruth și o viață sortită eșecului la ferma părinților, iar Andrew, tânărul vânjos, muncitor cu spirit antrepenorial, ajunge peste mări și țări, nemulțumit de putoarea Orientului. Legea junglei își va spune cuvântul, iar cel mai slab va muri în cele din urmă la scurtă vreme după dispariția fiicei sale.
“Totdeauna există o ultimă șansă. Minunea. Noi, doctorii o întâlnim prea des ca să nu credem în ea ”(220) – va spune medicul prevestind moartea lui Rob.  Cât de rare sunt de fapt minunile în viața de zi cu zi.
S-ar putea vorbi la infinit despre marinarii, fermierii și femeile lui O’Neill: femei pline de mister, a căror frumusețe fizică se vede în cuvintele pe care le rostesc. Fermieri urâcioși, morocănoși și puși pe căpătuială. Marinari visători, muncitori și ușor rupți de realitate.
În “Ulei” (o piesă scurtă într-un act), căpitanul Keeney este obsedat de dorința de a vâna balene atât de mult, încât își neglijează complet soția, precum și dorința acesteia de a se întoarce acasă. O să găsiți în piesele scurte ale lui O’Neill o doză incomensurabilă de frământări sufletești. La finalul “Ulei”-ului, nu suntem singuri dacă doamna Keeney mai e în toate mințile. Așa cum în “Beafore breakfast” (una dintre preferatele mele) ne trezim cu un soț care se sinucide – într-un acces de apatie sociopat.
O simplă moarte pe mare se petrece “În drum spre Cardiff” – o boală răpune un marinar oarecare, dar iată o clipă din viața sa, iată acea clipă atât de importantă pentru simplul fapt că este ultima. Și nu neapărat o moarte, poate fi chiar și o simplă ceartă la beție, așa cum se petrece în “Luna caraibilor”, care să ne amintească de zădărnicia vieții.
În fine, mai  amintesc doar “Patima de sub ulmi”, acea piesă care nu știu de ce mie îmi amintește de “La răsărit de Eden” a lui Steinbeck: deși subiectele diferă, mie unul îmi oferă aceeași stare de spirit. Iată deci doi fii răzvrătiți care pleacă în căutarea aurului californian dând cu piciorul averii agonisite de bătrânul Cabot. Și iată-l și pe al treilea, rămas acasă să își întâmpine tânăra mamă vitregă, Abbie, atât de tânără, încât i-ar fi mai potrivită ca soție decât ca mamă. Cum însă tatăl e stăpânul casei, lui nu-i mai rămâne decât rolul ingrat de amant, sperând că astfel va răzbuna amintirea propriei sale mame. Funcționează din plin complexul oedipian în această poveste: Eben e fermecat de tonul matern și cald al mamei vitrege. Și astfel va reuși bătrânul Cabot, la 70 de ani, să mai aibe un membru în familie, un prunc despre care el singur crede că îi este fiu, restul satului știind că de fapt îi este nepot. Eben se va simți trădat de faptul că nu-i este recunoscut copilul și o va blestema pe Abbie. Disperată că-și pierde iubitul, Abbie își va ucide pruncul. (reviziadecarte.wordpress.com)

Bibliografie:
Bound East for Cardiff – (Îmbarcat pentru Cardiff), (1916)
The Moon of the Caribbees – (Luna Caraibilor), (1918)
Beyond the Horizon – (Dincolo de orizont), (1920) (premiul Pulitzer, 1920)
The Emperor Jones – (Împăratul Jones), (1920)
Anna Christie, 1921 (premiul Pulitzer, 1922)
The Hairy Ape – (Maimuța păroasă), (1922)
Desire Under the Elms – (Patima de sub ulmi), (1924)
The Great God Brown – (Marele zeu Brown), (1926)
Marco Millions, (1927)
Strange Interlude – (Straniul interludiu), 1928
Mourning Becomes Electra – (Din jale se întrupează Electra), (1931)
Ah, Wilderness! – (O, sălbăticie!), (1933)
A Moon for the Misbegotten – (Luna dezmoșteniților), (1943)
The Iceman Cometh – (Vine omul cu gheața), (1946)
Long Day’s Journey Into Night – (Lungul drum al zilei către noapte), (1956) (premiul Pulitzer,1957)
A Touch of the Poet – (Fire de poet), (1958)
More Stately Mansions (1967)

Pagină realizată de Grigore Ciascai