Religie
Ortodox = Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului; Sf. Ignatie, Patr. Constantinopolului; Cuv. Petronie
Romano-catolic = Ss. Ioan de Capistran, pr. *; Sorin, ep.
Reformat (Calvin) = Gyöngyvéer (Perla)
Greco-catolic = S Iacob, rudenia Domnului, ep (+ 62).
Mozaic = 5. Kheshvan 5770
Musulman = al-jum`a: 4. Dhu l-Kada 1430

Evenimente
42 î.Hr.: în cea de a doua bătălie de la Philippi armata condusă de Marcus Junius Brutus este înfrântă de forțele lui Marc Antoniu. Brutus se sinucide.
425: Valentinian al III-lea este proclamat împărat la vârsta de doar șase ani.
502: Sinodul de la Palmaris pune capăt schismei dintre papa Simachus și antipapa Laurentius.
1086: în bătălia de la az-Zallaqah, armata condusă de Yusuf ibn Tashfin înfrânge forțele castelane conduse de regele Alfons al VI-lea
1520: Carol Quintul a fost încoronat împărat al Sfântului Imperiu Roman, la Aachen (1520-1556)
1641: revoluția din Irlanda
1642: Bătălia din Edgehill este prima confruntare în Războiul Civil Englez.
1694: forțele americane conduse de Sir William Phipps nu reușesc să cucerească Quebecul.
1707: Prima ședință a parlamentului Regatului Unit al Marii Britanii.
1739: Războiul lui Jenkins: Marea Britanie declară război Spaniei
1812: conspirație împotriva lui Napoleon. Generalul Claude François de Malet răspândește vestea morții împăratului și se declară comandant al Parisului. Generalul va fi executat pe 29 octombrie.
1864: Războiul Civil American – Bătălia de la Westport: forțele americane conduse de generalul Samuel R. Curtis înfrâng forțele confederate conduse de generalul Sterling Price.
1870: Războiul franco-prusac – asediul orașului Metz conduce la victoria decisivă a forțelor prusiene.
1911: pentru prima oară un avion este folosit în război: un avion italian decolează din Libia pentru a survola liniiele inamice în războiul turco-italian.
1912: Primul război balcanic – Bătălia de la Kumanovo: prima bătălie între Imperiul Otoman și Regatul Sârb.
1915: 25.000 de femei au mărșăluit prin New York, solicitând astfel autorităților dreptul de a vota
1940: Adolf Hitler se întâlnește cu Francisco Franco în Hendaye, Franța, să-l convingă pe acesta să intre în Al Doilea Război Mondial de partea Puterile Axei.
1941: Al doilea război mondial: Masacrul de la Odesa
1942: Al doilea război mondial: Începe Bătălia de la El Alamein, Egipt care se sfârșește pe 3 noiembrie cu victoria Aliaților
1942: Al doilea război mondial:Bătălia pentru Henderson Field începe în campania Guadalcanal.
1944: Al doilea război mondial: Bătălia din golful Leyte este cea mai mare confruntare navală în Filipine.
1944: Al doilea război mondial: Armata Roșie intră în Ungaria.
1956: Mii de unguri protestează asupra influenței și ocupației sovietice în țara lor, și începe „Revoluția ungară din 1956”.
1958: Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak (n. 1890 – m. 1960) pentru romanul „Doctor Jivago”, devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.
1973: Sfârșitul războiului Yom Kippur dintre Israel și Siria
1989: Mátyás Szűrös declară Republica Ungară, care înlocuiește Republica Populară Ungară.
1998: A avut loc prima naționalizare a unei bănci din Japonia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
2002: Rebelii ceceni au ocupat un teatru din centrul Moscovei luând aproximativ 700 de ostatici
2006: Armata nu mai este obligatorie în România.

Nașteri
1503: Isabela a Portugaliei, soția regelui Carol Quintul (d. 1539)
1516: Charlotte de Valois, prințesa Franței (d. 1524)
1634: Hedwig Eleonora de Holstein-Gottorp, soția regelui Carol al X-lea al Suediei (d. 1715)
1715: Petru al II-lea al Rusiei (d. 1730)
1762: Samuel Morey, inventator american (d. 1843)
1766: Emmanuel de Grouchy, mareșal al Franței (d. 1847)
1771: Jean-Andoche Junot, general francez (d. 1813)
1817: Pierre Larousse, pedagog, enciclopedist și editor francez. În 1852 a fondat, împreuna cu Augustin Boyer, Librăria Larousse. Opera sa de referință: „Marele dicționar universal al secolului al XIX-lea” (d. 1875)
1873: William David Coolidge, inginer american, care a contribuit la dezvoltarea filamentului din tungsten (d. 1975)
1885: Lawren Harris, pictor canadian (d. 1970)
1893: Gummo Marx, actor american (d. 1977)
1901 – S-a născut Jaroslav Seifert, poet si publicist ceh; a militat pentru apararea scriitorilor persecutati politic si a fost unul dintre semnatarii Cartei 77; a primit Premiul Nobel pentru Literatura în anul 1984 (m.20.01.1986).
1916 – S-a născut Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat Creştin); a fost rapit de un comando al grupului terorist “Brigăzile roşii”, la 16.03.1978 si asasinat la 09.05.1978.
1908: Ilia Mihailovici Frank, fizician rus, care a explicat teoretic, impreuna cu Igor Tamm, mecanismul Cerenkov. Laureat al Premiului Nobel (d. 1990)
1923: Frank Sutton, actor american (d. 1974)
1928: Harold P. Warren, regizor american (d. 1985)
1927: Leszek Kołakowski, filosof polonez (d. 2009)
1936: Philip Kaufman, regizor american
1940: Pelé, jucător brazilian de fotbal
1940: Ellie Greenwich, compozitoare americană (d. 2009)
1942: Michael Crichton, scriitor american
1964: Robert Trujillo, bassist al trupei Metallica
1965: Augusten Burroughs, scriitor american
1991: Prințesa Mako a Japoniei

Decese
42 î.Hr.: Marcus Junius Brutus, senator roman (n. 85 î.Hr.)
930: Daigo, împărat al Japoniei (n. 885)
1456: Ioan de Capistrano, sfânt italian (n. 1386)
1872: Théophile Gautier, poet, prozator și critic literar francez promotor al teoriei „artă pentru artă” (n. 1811)
1877: Alexandru Papiu-Ilarian, istoric și filolog, membru al Societatii Academice Române (n. 1827)
1906: Paul Cézanne, pictor francez (n. 1839)
1910: Chulalongkorn, rege al Thailandei (n. 1853)
1921: John Boyd Dunlop, inventator scoțian (n. 1840)
1939: Zane Grey, scriitor american (n. 1872)
1944: Charles Glover Barkla, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (n.1877)
1950: Al Jolson, actor și cântăreț american(n. 1886)
1957: Christian Dior, creator de modă francez(n. 1905)
1986: Edward Adelbert Doisy, biochimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1893)
1990: Louis Althusser, filozof francez(n. 1918)
1994: Robert Lansing, actor american(n. 1928)
1998: Silviu Stănculescu, actor (n. 1932)
2011: Marco Simoncelli, pilot de curse italian (n. 1987)

Personalitatea zilei – Boris Pasternak
Boris Leonidovici Pasternak (n. 29 ianuarie 1890 (S.N. 10 februarie) la Moscova – d. 30 mai 1960) a fost un poet și scriitor evreu rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958.

Motivația Juriului Nobel
” … pentru deosebită măiestrie atinsă în poezia lirică actuală, precum și în domeniul marilor tradiții epice ruse”.

Este fiul lui L. O. Pasternak, membru al Academiei de arte. Se naște și crește într-o familie de artiști profesioniști, în familia pictorului Leonid Pasternak și a pianistei Rosa Kaufmande de unde provin și preocupările sale timpurii pentru diverse arte: desenează bine din copilărie; se ocupă de compoziția muzicală, influențat fiind de A. N. Skriabin, prieten al tatălui său, într-o altă, a treia perioadă, studiază cu pasiune filosofia. În 1909 se înscrie la Facultatea de istorie-filosofie a Universității din Moscova, renunțând la profesia de muzician. În 1912 pleacă în Germania, unde se ocupă cu studierea operei școlii neokantiane de la Marburg. Renunță și la specializarea în filosofie, problematica filosofică rămânând totuși în centrul atenției creației sale literare, până la romanul și scrisorile ultimilor ani. Pasternak optează, în final, definitiv pentru literatură.
În 1911 debutează cu poezii în almanahul grupării „Lirika”, iar în 1914 tipărește placheta de versuri „Geamănul din nori”. După examenele de la Universitatea din Moscova își definitivează primul său volum de versuri (1914). Din dorința de a fi alături de generația sa, Pasternak se „înregimentează” literar în gruparea moderat futuristă „Centrifuga”, fără a-și renega însă rădăcinile, care coboară până în „veacul de argint” al poeziei ruse (perioada Simbolismului și a Akmeismului, dominată de figura lui Blok). Volumul Pe deasupra barierelor (1917) este, în mare măsură, o reluare a temelor din prima sa carte. Volumele Sora mea viața (1922) și Teme și variațiuni (1923), în care Pasternak își elaborează modul cu totul special de a surprinde lumea în integritatea ei, sunt primite cu entuziasm, impunându-l drept un mare poet. În anii ’20, Pasternak încearcă să-și gasească locul în lumea creată de Revoluția roșie scriind poemele epice 1905 (1925-1926) și Locotenentul Schmidt (1926-1927), care, alături de poemul Înalta maladie (1923-1928), îi aduc recunoașterea oficială.
La sfârșitul anilor ’30, deprimat din cauza nenorocirilor pe care le vede în jurul său – sunt anii terorii staliniste -, Pasternak renunță pentru o vreme la opera personală și își câștigă existența traducând. Traduce mult, din Shakespeare, Kleist, Goethe, Petöfi, Shelley, Verlaine, din germană, engleză și din poezia gruzină; călătorește de altfel și în Gruzia.
În timpul Războiului publică volumele de versuri Pe trenuri timpurii (1943) și Întinderea pământească (1945). În iarna aceluiași an începe să scrie romanul Doctor Jivago. După război elaborează partea cea mai importantă din romanul Doctor Jivago, despre un intelectual cu opțiuni tragice între lumea intimă și existența publică, socială. În 1948, întregul tiraj de Opere alese de Pasternak, tipărit în anul precedent, este dat la topit. Publicarea romanului în străinatate în 1957, în Italia, și decernarea Premiului Nobel pentru literatură în 1958 a generat ascuțite critici în presa sovietică, soldate cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor și constrângerea sa să renunțe de „bună voie” la Premiul Nobel. În 1959 încheie volumul de versuri Când se înseninează. La 30 mai 1960, scriitorul moare la Peredelkino, celebrul sat de creație al scriitorilor sovietici, situat într-o suburbie a Moscovei. În însemnările și scrisorile ultimilor ani Pasternak și-a adunat punctele sale de vedere asupra artei.
Bibliografie selectivă
Vremea începuturilor – (1912 – 1914)
Pe deasupra barierelor – (1914 – 1916)
Anul nouă sute cinci – (1925 – 1926)
Locotenentul Schmidt – (1926 – 1927)
A doua naștere – (1930 – 1931)
Doctor Jivago – 1957
Pagină realizată de Grigore Ciascai