Religie
Ortodox = †) Cuv. Mărt. Visarion, Sofronie şi Sf. Mc. Oprea; Sf. Pr. Mărt. Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiei; Cuv. Ilarion cel Mare
Romano-catolic = Ss. Ursula şi îns., m.; Celina, călug.
Reformat (Calvin) = Orsolya (Ursulina), Tünde (Zana)
Greco-catolic = S Ilarion cel Mare, c (+ 371).
Mozaic = 3. Kheshvan 5770
Musulman = al-‘arb`a’: 2. Dhu l-Kada 1430

Evenimente

1520: Ferdinand Magellan descoperă strâmtoarea care-i va purta numele.
1754: S-au inaugurat primele școli din Blaj, nucleul viitorului seminar și gimnaziu. Din acest moment, Blajul a devenit centrul învățământului românesc din Transilvania.
1805: Bătălia de la Trafalgar, în care flota britanică a obținut o strălucită victorie împotriva forțelor navale franco-spaniole; moartea amiralului Horatio Nelson.
1854: Florence Nightingale călătorește cu 38 surori medicale spre Scutari, peninsula Crimeea, ca să îngrijească soldații din Războiul Crimeii.
1860: În urma unei convenții naționale a fost proclamată o nouă Constituție a Republicii Argentina, ale cărei baze au fost puse în 1853.
1866: A avut loc premiera operei „Viața pariziană”, de Jacques Offenbach.
1871: S-a constituit Societatea Filarmonică din Timișoara.
1879: Thomas Alva Edison a demonstrat cu succes obținerea primului bec electric durabil și practic din punct de vedere comercial, la laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey.
1915: Compania americană de telefonie și telegrafie a realizat primul discurs direct transatlantic din Arlington (Virginia), cu destinația Paris, transmis prin sistemul de radio-telefonie.
1925: Pictorul Paul Klee expune la Paris singura sa lucrare.
1940: Începe „Proiectul Manhattan” având ca obiectiv bomba atomică americană.
1945: În Franța, femeile au câștigat dreptul la vot.
1951: Gottfried Benn obține premiul Georg Büchner. (Premiu, care în 1960 va fi decernat lui Paul Celan).
1957: Apare filmul Jailhouse Rock cu Elvis Presley în rol pricipal.
1959: La New York se deschide Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.
1960: Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, a fost lansat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
2002 – A fost inaugurat metroul uşor – tramvaiul 41, care este acum cel mai modern mijloc de transport urban din întreaga ţară. Linia are o lungime de 10,8 km şi 15 staţii pe fiecare sens de circulaţie. Pe traseu au fost scoase 27 de garnituri, care sosesc în staţii la un interval de trei minute, viteza de rulare fiind de 22km/h, faţă de 14km/h – viteza comercială a unui tramvai obişnuit.

Nașteri
1581: Domenico Zampieri, pictor italian (d. 1641)
1650: Jean Bart, amiral francez (d. 1702)
1687: Nicolaus Bernoulli, matematician elvețian (d. 1759)
1760: Katsushika Hokusai, pictor japonez (d. 1849)
1772: Samuel Taylor Coleridge, poet și estetician literar englez (d. 1834)
1790: Alphonse de Lamartine, poet francez, orator și om de stat (d. 1869)
1813: Prințesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României (d. 1900)
1833 – S-a născut savantul suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi iniţiatorul Premiului Nobel, cel mai prestigios premiu internaţional, decernat anual, din 1901; prin testamentul său, întocmit la 27.11.1895, a lăsat un fond de coroane suedeze, din ale cărui dobânzi urmau să se acorde premii anuale în domeniile: fizică, chimie, fiziologie, medicină, litratură şi pentru promovarea păcii (m.10.12.1896).
1891: Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), critic și istoric literar, poet român (d. 1971)
1917: Dizzy Gillespie (John Birks Gillespie), trompetist, compozitor și bandleader american de jazz (d. 1993)
1920: Vladimir Hanga, jurist și scriitor român
1923: Mihai Gafița, critic literar român (d. 1977)
1925: Celia Cruz, cântăreață cubaneză, supranumită Regina muzicii salsa (d. 2003)
1931: Silvia Kerim, scriitoare româncă
1940: Dumitru Tinu, ziarist român (d. 2003)
1945 – S–a născut actorul şi regizorul rus Nikita Mihalcov, una dintre cele mai puternice personalităţi artistice ale cinematografului sovietic. Pentru filmul “Soare înşelător”, în 1994 a primit Marele premiu al juriului de la Cannes şi Oscarul pentru film străin.
1954: Marcel Răducanu, fotbalist român stabilit în Germania
1957: Wolfgang Ketterle, fizician german
1976: Lavinia Miloșovici, gimnastă româncă de etnie sârbă, campioană mondială și olimpică

Decese
0310: Papa Eusebiu
1422: Regele Carol al VI-lea al Franței (n. 1368)
1556 – A murit scriitorul italian Piedro Artenio, din Arezzo (“Geneza”, “Viaţa Fecioarei Maria”, “Potcovarul”, “Filosoful”, “Ozania”). Fiind un spirit progresist, lipsit de prejudecăţi până la cinism, Artenio s–a impus ca unul din marii realişti ai secolului prin caracterul demascator al operelor sale
(n.1492).
1805: Horatio Nelson, amiral britanic (n. 1758)
1915: Virgil Onițiu, scriitor, publicist român, membru al Academiei Române (n. 1864)
1921: Tudor Pamfile, folclorist și scriitor român (n. 1883)
1980: Pamfil Șeicaru, ziarist și prozator român (n. 1894)
1984: Ion Finteșteanu, actor român de teatru și film (n. 1899)
1982: Radka Toneff, cântăreață de muzică jazz norvegiană (n. 1952)
1984: François Truffaut, regizor francez (n. 1932)
1996: Oleg Danovski, balerin și coregraf român (n. 1917)
2011: Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud, prințul moștenitor al Arabiei Saudite (n. 1928)

Personalitatea zilei – Alfred Nobel

Alfred Nobel (n. 21 octombrie 1833, Stockholm – d. 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia; pronunție [al-fred no-bel]) a fost un chimist, inventator și om de afaceri suedez. Printre altele, el a inventat dinamita și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.
Immanuel Nobel, tatăl lui Alfred, inginer de profesie, s-a confruntat de multe ori cu problema aruncării în aer a blocurilor de piatră pentru a putea construi poduri și clădiri în Stockholm. Deși mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie bogată, anul 1833 avea să fie un an nefast pentru familia Nobel datorită falimentului căruia tatăl său a trebuit să-i facă față.
Tragicul eveniment, care se repetă de altfel câțiva ani mai târziu, îi desparte pentru o bună bucată de timp pe cei doi soți, tatăl său plecând, în 1837, în Finlanda și Rusia pentru a-și porni o nouă carieră. Andrietta rămâne la Stockholm și, pentru a-și putea susține financiar familia, deschide o băcănie care îi aduce un venit modest.
Între timp tatăl său pune pe picioare o companie în St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei rusești și îi convinge pe generalii ruși de utilitatea plasării unor mine acvatice pentru a împiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au ținut la distanță flota britanică în timpul războiului Crimeei (1854-1856).
În 1842 Immanuel își poate permite să-și aducă familia în St. Petersburg. Aici, fiilor săi li se predă științele naturii, limbi străine și literatură. La 17 ani Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza și germana. Era atras deopotrivă de literatura engleză și de „științele exacte” cum ar fi fizica sau chimia.
Timp de doi ani Alfred avea să viziteze Suedia, Germania, Franța și Statele Unite. La Paris are șansa să lucreze în laboratorul unui chimist renumit pe atunci, T.J. Pelouze. Aici îl întâlnește pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero, care cu trei ani în urmă inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic și de instabil.
Nitroglicerina a fost considerată în epocă mult prea periculoasă pentru a putea fi folosită în practică, datorită faptului că putea provoca explozii la variații mici de temperatură sau presiune. Alfred era însă interesat de posibilitatea folosirii ei în construcții și începe să lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei cu nitroglicerină.
În 1852 Alfred este chemat să lucreze pentru compania tatălui său care cunoștea o dezvoltare continuă datorită livrărilor către armata rusă. Cu toate acestea, sfârșitul războiului avea să provoace cel de-al doilea faliment al lui Immanuel Nobel. El își luă doi dintre fiii săi, Alfred și Emil, și se reîntoarse la Stockholm.
Ajuns în orașul său natal, Alfred continuă cercetările prin care încearcă să folosească nitroglicerina ca exploziv. Cercetările sale vor avea însă urmări tragice, determinând, în 1864, moartea fratelui său Emil. Autoritățile se văd nevoite să-i interzică experimentele în interiorul orașului. Alfred se mută pe un vas ancorat în Lacul Mälaren.
În curând Alfred avea să descopere că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarț se formează o pastă care putea fi modelată în diferite forme și dimensiuni. În 1867 își brevetează invenția sub denumirea de dinamită. Pentru a putea declanșa explozia, Alfred brevetează o altă invenție, un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.
Datorită faptului că dinamita reducea substanțial costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, Alfred a făcut din vânzarea dinamitei o afacere profitabilă, astfel încât fabrica sa din Krümmel (azi un cartier al orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produsele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia.
Datorită pasiunii sale pentru călătorii Hugo l-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. Cu timpul Alfred și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20 de țări, iar când nu călătorea lucra intens în laboratoarele sale.
În 1896 Alfred Nobel moare. Brevetase peste 355 de invenții, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială și mătasea sintetică.

Pagină realizată de Grigore Ciascai