Religie
Ortodox = (+) Intrarea în Biserică a Maicii Domnului; (Vovidenia) (Dezlegare la peşte).
Romano-catolic = Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria.
Reformat(Calvin) = Ilma, Olivér.
Greco-catolic = Intrarea în Templu a Maicii Domnului.
Mozaic = 24. Kheshvan 5772.
Musulman = al-‘ithnayn: 24. Dhu l-Hidjdja 1432.

Sărbători
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (calendarul creștin-ortodox)
Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria (calendarul romano-catolic)
Intrarea în Templu a Maicii Domnului (calendarul greco-catolic)
Ziua internațională a filosofiei
Ziua mondială a televiziunii (instituită de ONU pe 17 decembrie 1996 prin Rezoluția nr. 51/205)
Ziua mondială a salutului (World Hello Day)
Ziua Mondială a Comemorării Victimelor Traficului Rutier (1993)

Evenimente
1272: După moartea lui Henric III al Angliei, fiul său Prințul Eduard devine rege al Angliei
1615: Bătălia de la Tătăreni. Alexandru Movilă, sprijinit de nobilii polonezi Mihai Wisniowiecki și Samuel Koreki, îl invinge pe Ștefan Tomșa și se înscăunează domn al Moldovei.
1740: Începe construirea monumentului Sfânta Treime de la Timișoara; monumentul a fost ridicat în amintirea epidemiei care a devastat întregul Banat în jurul anului 1739
1783: În Franța a avut loc primul zbor din lume al unor oameni de știință într-un balon cu aer cald; zborul a durat 25 de minute, pe o distanta de 9 km iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri
1784: Împaratul Iosif al II–lea al Austriei ordonă reprimarea Răscoalei conduse de Horea
1789: Carolina de Nord a devenit cel de-al 12-lea stat american
1877: Thomas Edison anuntă invenția sa: fonograful, o mașină care poate înregistra sunete
1880: Printr-un act semnat la Sigmaringen, prințul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al lui Carol I este desemnat prinț moștenitor al coroanei României
1922: Rebecca Felton a devenit prima femeie senator din Senatul american
1933: Ion Mihalache devine președinte al Partidului Național Țărănesc în urma demisiei lui Al. Vaida–Voievod. Va fi arestat în 1947 și condamnat la închisoare de comuniști, unde va și muri, în 1963
1944: Al doilea război mondial: Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munților Bukk
1947: Convenția cu privire la privilegiile și imunitățile instituțiilor specializate, adoptată de Adunarea Generală a O.N.U.
1995: Acordul de la Dayton (SUA). Este consfintit astfel Acordul de pace asupra Bosniei, semnat de către președinții bosniac, Alia Izetbegovici, croat, Franio Tudjman și sârb, Slobodan Milosevici, semnat la 14 dec. 1995, la Paris. Sfârșitul războiului civil din Bosnia
2002: NATO invita Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia să devină membre

Nașteri
1694 – S–a născut Voltaire (François Marie Arouet), filosof şi scriitor iluminist francez, creator al aşa numitului “voltairianism” – respingerea fanatismului, a prejudecăţilor, a intoleranţei şi a abuzurilor de orice fel şi afirmarea raţiunii umane; spirit polemic, atent la realităţile sociale, Voltaire a întruchipat “noul tip al scriitorului reprezentant al conştiinţei publice şi luptător pentru idealurile cele mai înalte ale vremii” (T. Vianu) şi a pregătit, ideologic, Revoluţia Franceză (m.30.05.1778).
1840: Prințesa Victoria a Marii Britanii, împărăteasa Germaniei, fiica reginei Victoria (d. 1901)
1849: Paul Rée, filozof german
1854 – S-a născut Papa Benedict al XV-lea (Giacomo della Chiesa), recunoscut ca un papă al dreptăţii, prin eforturile susţinute pentru menţinerea păcii (m.22.01.1922).
1895: Traian Grozăvescu, tenor român (d. 1927)
1902: Isaac Bashevis Singer, scriitor polonez, Premiul Nobel (d. 1981)
1918: Constantin Galeriu, preot, vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, paroh al Bisericii „Sfântul Silvestru” din București (d. 2003)
1922: Maria Casarès, actriță franceză
1923: Î.P.S. Nicolae Corneanu, mitropolit al Banatului, membru de onoare al Academiei Române (1992)
1933: Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator și traducător român
1939: Constantin Crișan, istoric și critic literar român (d. 1996)
1944: Valer Dorneanu, politician român
1945: Goldie Hawn, actriță americană
1950: Alberto Juantorena, atlet cubanez
1963: Nicollette Sheridan, actriță americană
1965: Björk, cântăreață și actriță islandeză

Decese
1811 – A murit scriitorul german Heinrich von Kleist; a introdus în literatura germană nuvela („Michael Kohlhaas”) şi comedia („Ulciorul sfărâmat”), ca specii literare (n.18.10.1777).
1844: Ivan Andreevici Krîlov, fabulist rus (n. 1769)
1887 – A murit Petre Ispirescu, scriitor şi folclorist, unul dintre cei mai pricepuţi culegători de folclor (“Legende şi basmele românilor. ”) (n.ian.1830).
1916: Împăratul Franz Josef I al Austriei
1970: Chandrasekhara Venkata Raman, fizician indian (n. 1888)
1996: Abdus Salam, fizician pakistanez, laureat al Premiului Nobel (n. 1916)
1999: Ioan Chirilă, jurnalist sportiv român (n. 1925)
2000 – A murit atletul ceh Emil Zatopek, supranumit “locomotiva cehă”; a stabilit 18 recorduri mondiale în probele de 5 000 şi 10 000 metri lungime (n.1922).
2001: Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor și instrumentist român (n. 1942)
2006: Gheorghe Calciu-Dumitreasa, preot și dizident român (n. 1925)
2009: Konstantin Feoktistov, cosmonaut sovietic (n. 1926)

Personalitatea zilei – Franz Joseph al Austriei

Franz Joseph al Austriei (în română Francisc Iosif I, în germană Franz Josef I, în maghiară Ferenc József I, în cehă František Josef I, în croată Franjo Josip I, în italiană Francesco Giuseppe I), (n. 18 august 1830, Viena – d. 21 noiembrie 1916, Viena) a fost un împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei și Boemiei, rege al Croației, mare duce al Bucovinei, mare principe de Transilvania, marchiz de Moravia, mare voievod al Voievodatului Serbia etc. din 1848 până în 1916.
Domnia sa de 68 de ani a fost a treia ca lungime dintre domniile din Europa, după cea a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a principelui Johann al II-lea al Liechtensteinului.
Franz Josef s-a născut la 18 august 1830 în castelul Schönbrunn, fiind primul născut al arhiducelui Francisc Carol Josef (1802 – 1878), fratele mai tânăr al împăratului Ferdinand I al Austriei, și al soției sale, Prințesa Sophie Friederike Dorothée Wilhelmine de Bavaria (1805 – 1872). Franz Josef a avut trei frați și o soră:
arhiducele Ferdinand Maximilian (1832 – 1867) – mai târziu împărat al Mexicului,
arhiducele Carol Ludovic (1833 – 1896),
arhiducele Ludovic Victor (1842 – 1919),
arhiducesa Maria Anna (1835 – 1839), care a murit la vârsta de patru ani.
După o serie de sarcini pierdute, arhiducesa Sofia dă naștere unui băiat sănătos pentru care avea încă de la început planuri mărețe, dorind să-l facă împărat. Deoarece tatăl său a renunțat la dreptul de succesiune la tronul austriac, tânărul Franz a fost crescut de mama sa ca viitor împărat, impunându-i un stil de viață riguros. La 13 ani își începe cariera militară în armata austriacă, direct cu gradul de colonel. Aici și-a creat un stil de viață cazon. A preferat să poarte uniforma militară aproape tot restul vieții.
Ferdinand I a renunțat la tron pe 2 decembrie 1848 și astfel tânărul Franz Joseph devine împărat la frageda vârstă de 18 ani.
La începutul domniei sale, Franz Joseph a fost consiliat de Felix Schwarzenberg, care l-a îndrumat spre recâștigarea puterii monarhice absolutiste și spre obținerea unei poziții de forță în politica externă. Franz Josef a abolit constituția din 1849 și și-a mărit atribuțiile guvernamentale în 1852.
După 1850, Franz Joseph a trebuit să accepte eșecurile politicii externe austriece:Războiul Crimeii și ruptura de Rusia precum și războiul cu Sardinia din 1859, împotriva Casei de Savoia și a lui Napoleon al III-lea, când a fost învins în vestita bătălie de la Solferino.
Regresul a continuat cu înfrângerea din războiul austro-prusac din 1866, care a dus la constituirea statului dualist austro-ungar în 1867.
La 18 februarie 1853, la Ischl, Franz Joseph a scăpat cu viață de la atentat uneltit de fanaticul maghiar János Libényi.
În 1878, în urma Congresului de la Berlin, Franz Joseph a obținut administrarea fostei provincii otomane Bosnia-Herțegovina, pe care o anexează în 1908.
Franz Joseph a inițiat modernizarea Vienei prin demolarea fortificațiilor vechii cetăți și construirea celebrului bulevard Ringstrasse pe terenul eliberat.
Între 1848 și 1867 Franz Joseph a fost ultima persoană care a ocupat funcția de mare principe al Transilvaniei.
La 8 iunie 1867, la Buda, în Biserica Mátyás, Franz Joseph a fost încoronat și ca rege apostolic al Ungariei (1867-1916) și în această calitate a aprobat legea privind încorporarea Transilvaniei în Ungaria, la 27 mai 1867, punând astfel capăt disensiunilor cu nobilimea maghiară prin crearea unui stat dualist: Austro-Ungaria.
În 1873 Franz Joseph încheie cu Alexandru II, țarul Rusiei și, ulterior, cu Wilhelm I, împăratul Germaniei, alianța celor trei împărați ca un acord consultativ între cele trei imperii.
Spre sfârșitul domniei a acceptat ideea că: „Imperiul multietnic este o anomalie în Europa modernă”.
În 1892, Franz Joseph a aprobat renunțarea la vechiul sistem monetar bazat pe creițari, florini și taleri și trecerea la un sistem monetar modern, compatibil cu cel al Uniunii Monetare Latine, bazat pe coroana austriacă (divizată in 100 de helleri).
La 24 aprilie 1854, la Viena, s-a căsătorit cu prințesa bavareză Elisabeta de Wittelsbach (Sisi), verișoara sa, care avea doar 16 ani. Sisi este foarte populară în toată Europa pînă în ziua de azi. Căsnicia lor n-a fost una fericită. Sisi nu s-a adaptat niciodată rigorii vieții de la curte și întotdeauna a avut neînțelegeri cu familia regală. Împărăteasa era o călătoare pasionată și rareori era văzută la Viena.
Împreună au avut 4 copii:
Sophie (1855-1857)
Gisela (1856-1932), căsătorită cu Leopold de Bavaria
Rudolf (1858-1889), căsătorit cu Stephanie de Belgia
Valerie (1868-1924), căsătorită cu Franz Salvator
Viața personală a fost presărată cu drame familiale:
Pe fratele lui mai mic, împăratul Maximilian al Mexicului, l-au detronat și executat revoluționarii mexicani.
Primul său copil, arhiducesa Sofia, a murit la vârsta de doi ani.
La 30 ianuare 1889, fiul său Rudolf, s-a sinucis la Mayerling, în urma unei drame pasionale.
Soția sa, Elisabeta, a fost asasinată la Geneva de către anarhistul italian Luigi Lucheni la 10 septembrie 1898.
Pe Franz Ferdinand Arhiduce Francisc Ferdinand al Austriei (moștenitorul tronului) un naționalist sârb, Gavrilo Princip, l-a asasinat la Sarajevo, la în 28 iunie 1914. Acest act a fost motivul formal al începerii Primului război mondial.
De prin anul 1871 el și soția sa au început să doarmă în dormitoare separate.De atunci el obișnuia să pună servitorii să-l trezească la ora trei jumătate dimineața. Atunci un servitor îi aducea o mică cadă în care-l spăla. O poveste amuzantă spune în legătură cu asta că unui servitor îi era greu să se tot trezească atât de dimineață și nu se mai culca decât după ce îl spăla, iar ca să rămână treaz bea câteva Schnapsuri (Rachiuri) iar când trebuia să îl spele pe împărat era atât de beat încât el se ținea de împărat și era gata-gata să cadă peste el în cadă.
În 1885 Franz Joseph a întâlnit-o pe Katharina Schratt, actriță care i-a devenit metresă. Relația lor a durat până la sfârșitul vieții sale și a fost tolerată de Sisi. Franz Joseph a construit vila Schratt în Bad Ischl pentru ea, și de asemenea, i-a dăruit un mic palat în Viena.
După moartea fiului său Rudolf, moștenitor al tronului era nepotul său Arhiducele Franz Ferdinand. Când Franz Ferdinand a decis să se căsătorească cu o simplă contesă, Franz Joseph s-a opus și a insistat că trebuie considerată o căsătorie morganatică; nici măcar nu a participat la nuntă. După acest eveniment, cei doi s-au displăcut profund și nu mai aveau încredere unul în altul. Franz Ferdinand a fost asasinat în 1914
Franz Joseph I a fost martorul primilor 2 ani din războiul ce avea să pună capăt, printre altele, și imperiului său. Împăratul a murit la 21 noiembrie 1916, la vârsta de 86 de ani la Palatul Schönbrunn și a fost înmormântat în Cripta Imperială din Mănăstirea Capucinilor din Viena, după 9 zile, la 30 noiembrie. I-a succedat la tron împăratul Carol I al Austriei.
Pagină realizată de Grigore Ciascai