Religie
Ortodox = Sf. M. Mc. Artemie; Cuv. Matroana; Cuv. Gherasim cel Nou.
Romano-catolic = Ss. Irina din Portugalia, fc. m.; Maria Bertilla, călug.
Reformat(Calvin) = Irén (Irina), Cintia.
Greco-catolic = Sf. m. Artemie.
Mozaic = 4th of Cheshvan, 5773;
Parashat Noach (in Diaspora).
Musulman = as-sabt: 4. Dhu l-Hidjdja 1433.
Sărbători
Ziua Internațională a osteoporozei
Cuba: Ziua națională a culturii – Se aniversează din 1980
Somalia: Sărbătoare națională – Aniversarea zilei revoluției somaleze

Evenimente
1548: A fost fondat orașul Nuestra Señora de La Paz, cunoscut mai ales ca La Paz, capitala de astăzi a Boliviei
1595: Bătălia de la Giurgiu – artileria toscană dărâmă o parte din zidul fortăreței otomane, așa încât aliații creștini pătrund învingători în cetate. Sinan Pașa privește neputincios de la Rusciuc victoria adversarilor săi.
1600: Familia Tokugawa își asigură prin izbânda din Sekigahara hegemonia asupra Japoniei.
1601: Radu Șerban este ales domn al Țării Românești (1601 – 1611).
1638: S–a încheiat construcția Mănăstirii Căldărușani, ctitorie a lui Matei Basarab (1632 – 1654).

1740 – Maria Tereza devine împărăteasă a Austriei, Ungariei şi Boemiei. Este fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea. Deşi nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ştefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I Stephan.
1803: Senatul american a ratificat cumpărarea Louisianei, consființind termeni tratalui cunoscut ca Louisiana Purchase.
1860: Promulgarea Diplomei din Octombrie de către împăratul Franz Joseph, care a pus capăt sistemului absolutist și a deschis era guvernării constituționale („regimul liberal”) în Imperiul Austriac. Potrivit documentului, Transilvania a redevenit stat autonom în cadrul imperiului.
1883: Peru și Chile semnează Tratatul de la Ancón, prin care, provincia Tarapacá a fost cedată statului Chile; sfârșitul Războiului din Pacific.
1920: Începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați; cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima greva politica generală a proletariatului din întreaga Românie (20–28 octombrie).
1921: Franța și Turcia semnează Tratatul din Ankara, prin care Franța recunoaște guvernul turc provizoriu din Ankara drept partener de tratative.
1932 – A fost format un guvern naţional–ţărănesc sub preşedinţia lui Iuliu Maniu, în care portofoliul Externelor era deţinut de Nicolae Titulescu.
1935: Comuniștii chinezi conduși de Mao Tzedun ajung în nord–vestul Chinei la capătul unui marș de 10.000 km de–a lungul țării, cunoscut ca Marșul Cel Lung.
1944: Armata sovietică ocupă Belgrad, capitala Iugoslaviei.
1944: În timpul vizitei de la Moscova, primul ministru britanic W. Churchill i-a propus, și Stalin a acceptat, înțelegerea cu privire la împărțirea zonelor de influență în Balcani.
1968: Lady Jacqueline Kennedy se căsătorește cu armatorul grec Aristotle Onassis.
1980: După șase ani de ședere în afara structurilor militare ale NATO, Grecia revine în Alianță.
1985: Peste de 50 persoane au murit și peste 100.000 de oameni au fost evacuați din Filipine, în timpul taifunului „Dot”.

Nașteri
1463: Alessandro Achillini, filosof italian (d. 1512)
1632: Christopher Wren, arhitect englez (d. 1723)
1677: Stanislaus I. Leszczynski, rege al Poloniei și duce de Lorena (d. 1766)
1847: Oscar Swahn, trăgător suedez și cel mai în vârstă campion olimpic al tuturor timpurilor (d.1927)
1854: Arthur Rimbaud, poet francez (d. 1891)
1866: Kazimierz Twardowski, filozof și logician polonez (d.1938)
1872: Pericle Papahagi, filolog, lingvist și folclorist român (d. 1943)
1874: Charles Ives, compozitor american (d.1954)
1882: Margaret Dumont, actriță americană (d.1965)
1891 – S–a născut Jomo Kenyatta, luptător pentru independenţă şi primul preşedinte al Kenyei (1964–1978). El a devenit în multe ţări o figură–simbol pentru tendinţa consecventă de africanizare din domeniul economiei şi al administraţiei. La sfârşitul anilor ’60, prin măsurile dure întreprinse pentru anihilarea opoziţiei, a devenit, practic, un dictator (m.22.08.1978).
1895: Alexandru Rosetti, lingvist și filolog român, membru al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Suedeze de Științe (d. 1990)
1927: Oskar Pastior, poet german de origine română (d. 2006)
1930: Ioan Grigorescu, scriitor, publicist, regizor și scenarist român
1934: Împărăteasa Michiko, soția împăratului Akihito al Japoniei
1937: Wanda Jackson, cântăreață americană
1942: Christiane Nüsslein-Volhard, biolog german, laureată a Premiului Nobel (1995)
1942: Costel Constantin, actor român de teatru și film
1946: Elfriede Jelinek, scriitoare austriacă, laureată a Premiului Nobel („Excluşii”, „Pianista”, „Pofta”, „Copiii morţilor”). d. 2004)
1958: Viggo Mortensen, actor american
1958: Mark King, muzician britanic
1960: Lepa Brena, cântăreață jugoslavă

Decese
1575: Floris De Vriend, arhitect olandez, autorul edificiului primăriei din Antwepen
1740: Carol al VI-lea, Împărat Roman, împărat al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (n. 1685)
1796: Gábor Dayka, poet maghiar (n.1769)
1918: Constantin Giurescu, istoric român, membru al Academiei Române (n. 1875)
1935: Arthur Henderson, politician scoțian, laureat al Premiului Nobel (n. 1863)
1964 – A murit politicianul Herbert Hoover, al 31 – lea preşedinte al SUA (1929 – 1933); iniţiatorul mai multor acţiuni umanitare şi de prim ajutor în primul şi al doilea război mondial (n.10.08.1874).
1984: Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic (n. 1902)
1987: Andrei Nikolaevici Kolmogorov, matematician rus (n. 1903)
1994: Burt Lancaster, actor american (n. 1913)
1994: Serghei Bondarciuk, actor și regizor rus (n. 1920)
2002: Bernard Fresson, actor francez (n. 1931)
2011: Muammar Gaddafi, presedintele Libiei(n.1942)

Personalitatea zilei – Arthur Rimbaud

Jean Nicolas Arthur Rimbaud (*20 octombrie 1854, Charleville-Mézières – †10 noiembrie 1891, Marsilia) a fost un poet francez, figură centrală a literaturii moderne, precursor al simbolismului.
A început să scrie poezii deja la vârsta de 10 ani, în 1870 publică prima sa scriere „Les étrennes des orphelins”. În același an, la 29 august, fuge de acasă la Paris, unde vagabondează și este închis într-o casă de corecție pentru minori. Este eliberat de un prieten al familiei, Georges Izambart, care-l readuce acasă. La vârsta de 17 ani, în 1871, scrie poemul esoteric „Le Bateau ivre” („Corabia beată”), pe care i-l prezintă poetului Paul Verlaine.
În aceste creații de debut se simte influența lui Charles Baudelaire, dar – în același timp – se recunoaște propria sa originalitate în asociațiile metaforice neașteptate și în amestecul între conștiința de sine și resemnare, care va fi prezent și în operele ulterioare. La propunerea lui Paul Verlaine, Rimbaud se stabilește în 1871 în locuința acestuia din Paris, unde întrețin până în anul 1873 o relație homofilă. Se ajunge la ruptură definitivă în 1873, când Verlaine, încercând să-l ucidă, îi produce o rănire gravă.
Acest episod este redat de Rimbaud în poemul în proză „Une Saison en enfer” („O vreme petrecută’n iad”, 1973), care – prin dinamismul și radicalitatea stilistică a compoziției – marchează un punct de cotitură în istoria literaturii. Tot din această perioadă datează ciclul de poeme în proză „Les Illuminations” („Iluminările”), creații vizionare, pline de explozie poetică a tiparelor convenționale. În acest ciclu se găsește celebrul „Sonnet des voyelles” („Sonetul vocalelor”), în care, fiecăreia din cele cinci vocale, i se atribuie o anumită culoare.
Urmează o viață de peregrinări și vagabondaj prin Anglia, Germania, Italia, Java și Cipru, lucrînd ca prezentator de circ, mercenar, supraveghetor la o carieră de piatră etc. Din 1880 este negustor de cafea, piei de animale și arme în Africa de nord și ia parte la expediții în Etiopia și Somalia.
În afara unei bogate corespondențe cu familia, de la vârsta de 20 de ani, Rimbaud nu a mai scris nimic în domeniul literaturii. Bolnav fiind, se întoarce în 1891 la Marsilia, unde moare la 10 noiembrie, in dureri salbatice din cauza unei gangrene,la varsta de 37 de ani. Orașul său natal, Charleville-Mézières, a organizat în anul 2004 o serie de manifestări comemorative, în cadrul „Anului Rimbaud”.

Pagină realizată de Grigore Ciascai