Religie
Ortodox = Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mc. Uar, Felix pr. şi Eusebiu diac.; Cuv. Ioan de la Rila
Romano-catolic = Ss. Paul al Crucii, pr.; Ioan de Brébeuf, pr. şi îns., m.; Laura
Reformat (Calvin) = Nándor, Ferdinand
Greco-catolic = S Ioil, pf (+ sec VI îHr). S Var, m (+ 307). În timpul săpt Ap şi Ev săpt a 22-a dR (a 5-a dÎSC).
Mozaic = 1. Kheshvan 5770
Musulman = al-‘ithnayn: 29. Shawwal 1430

Evenimente
1469: Ferdinand al II-lea de Aragon s-a însurat cu Isabella de Castilia, eveniment care a dus la formarea Spaniei și transformarea acestui regat într-o super-putere mondială.
1497: Ioan Albert ridică asediul cetății Suceava. Din Moldova, armata poloneză începe retragerea.
1512: Martin Luther devine doctor în teologie.
1781:Lordul Cornwallis capitulează în Yorktown, Virginia, în fața generalului George Washington, comandantul armatelor americane. Această capitulare marchează victoria americanilor in războiului de independență.
1783 – A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de fraţii Montgolfier, având la bord trei pasageri: o raţă, un cocoş şi o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând că şi alte vietăţi decât păsările pot suporta înălţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înălţat la 5.06.1783.
1812: Trupele conduse de Napoleon Bonaparte au început retragerea din Moscova, Rusia.
1813: Armata franceză condusă de Napoleon Bonaparte a fost înfrânta de armatele Rusiei, Prusiei, Austriei și Suediei în Bătălia de la Leipzig, supranumită Bătălia Națiunilor.
1845: A avut loc premiera operei Tannhäuser, a compozitorului Richard Wagner, la Dresda, Germania.
1865: Inaugurarea oficială a liniei ferate București-Giurgiu, prima din România; Filaret devine prima gară a Bucureștilor.
1933: Comitetul de organizare a Olimpiadei de la Berlin (1936) anunță că baschetul va fi catalogat ca sport olimpic.
1941: La Moscova se instituie starea de asediu ca urmare a atacului militar german împotriva Uniunii Sovietice.
1944: Trupele germane ocupă orașul Belgrad.
1960 SUA au instituit embargo comercial împotriva Cubei.
1967 – Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (m. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie.
1972: Heinrich Böll primește Premiul Nobel pentru Literatură.
1987: La New York, bursa de pe Wall Street înregistrează o scădere istorică, de 22,6% a indicelui Dow Jones.
1988: Izbucnește criza politică din Iugoslavia care marchează începutul procesului de dezintegrare a fostei federații iugoslave.
1993: Benazir Bhutto devine prim-ministrul Pakistanului.
2001 – Parlamentul României a adoptat hotărârea de participare a ţării, ca aliat al NATO, la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin mijloace militare, dacă va exista o cerere în acest sens, ca urmare a atacului de la 11 septembrie 2001.
2003: Maica Tereza este beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea.
2005: Fostul președinte irakian Saddam Hussein împreună cu șapte dintre membrii regimului său vor fi judecați de Tribunalul Special Irakian (TSI) pentru rolul jucat în masacrul din 1982 din satul Dujail, situat la nord de capitala irakiană.

Nașteri
1433: Marsilio Ficino, filosof și umanist italian (d. 1499)
1605: Thomas Browne, medic și scriitor englez (d. 1682)
1784: Leigh Hunt, poet și eseist englez
1862: Auguste Lumière, inventator francez (d. 1954)
1868: Simion Mehedinți, geograf și etnolog, creator al școlii române de geografie (d. 1962)
1881: Ferenc Hatvany, pictor și colecționar maghiar (d.1958)
1897: Jacques Byck, lingvist și filolog român (d. 1964)
1899: Miguel Angel Asturias, scriitor și diplomat guatemalez, laureat al Premiului Nobel (d. 1974)
1908: Dumitru Almaș, prozator și istoric român (d. 1995)
1910: Subrahmanyan Chandrasekhar, astrofizician american de origine indiană, laureat al Premiului Nobel (d. 1995)
1916: Endre Vészi, scriitor, poet și scenarist maghiar (d.1987)
1931: John Le Carré, romancier englez

Decese
1187: Papa Urban al III-lea
1682: Thomas Browne, medic și scriitor englez (n.1605)
1745 – A murit Jonathan Swift, scriitor irlandez celebru prin satira virulentă a lumii engleze contemporane lui (romanul–parabolă “Călătoriile lui Samuel Gulliver în mai multe ţări ale lumii”) (n.30.11.1667).
1875: Charles Wheatstone, fizician englez, pioner al electronicii
1897: George Pullman, inginer și inventator american
1905: Miklós Bartha, scriitor jurnalist și politician maghiar
1920: John Reed, ziarist si om politic american, unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA (n. 1887)
1926: Victor Babeș, bacteriolog și morfopatolog român, fondator al școlii românești de Microbiologie (n. 1854)
1929: Alexandru Davila, dramaturg român (n. 1862)
1935: Gib Mihăescu, scriitor român (n. 1894
1936: Lu Xun, eseist, poet, povestitor chinez (n. 1881)
1937: Ernest Rutherford, fizician englez de origine neo-zeelandeză, laureat al Premiului Nobel (d. 1871)
1943: Camille Claudel, sculptor francez (n. 1864)
1961: Mihail Sadoveanu, scriitor român (n. 1880)
1982: Dan Coe, fotbalist român (n. 1941)
1999: Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă (n. 1902)
2001: Elena Cosma, pianistă, corepetitoare, prof.univ. la Universitatea Națională de Muzică București (n. 1940)
2005: Ion Stratan, bibliotecar, filolog, poet, publicist român, redactor șef al revistei „Contrapunct” (n. 1955)
2006: Ernest Maftei, actor român de teatru și film (n. 1920)

Personalitatea zilei – Jonathan Swift

Jonathan „Isaac Bickerstaff” Swift (n. 30 noiembrie 1667, Dublin; d. 19 octombrie 1745, Dublin) a fost un scriitor englez, unul din cei mai importanți reprezentanți ai realismului din prima perioadă a iluminismului englez. Caracterizat print-un stil șlefuit și o gândire dominată adesea de o aspră mizantropie, Swift a devenit cunoscut mai ales prin opera sa satirică „Gulliver’s Travels” („Călătoriile lui Gulliver”, 1726).
Jonathan Swift s-a născut la Dublin într-o familie originară din Anglia. A studiat teologia la Trinity College din Dublin (1682-1686), fără să se fi remarcat ca epărtate, Sir William Temple. Cu unele întreruperi (în 1694 devine preot al Bisericii Anglicane), Swift a trăit zece ani, până în 1699, la Moor Park, moșia lui Temple din Farnham. William Temple, retras din politică, se interesa de literatură, primea scriitori în casa lui și căuta să-l familiarizeze pe tânărul Jonathan cu problemele politice și literare ale timpului. În casa lui Temple, Swift face cunoștință cu tânăra fiică adoptivă a acestuia, Esther Johnson, căreia îi dădea lecții. Între cei doi s-a legat o prietenie, care a dus la căsătoria lor în 1701, când tânăra pereche se mută la Dublin. Câtva timp Swift este secretar al lordului Berkeley, guvernatorul Irlandei, iar în 1701 i se încredințează o parohie.

În 1704 Swift publică primele lucrări. Una dintre ele, „The Battle of the Books” („Bătălia cărților”), este un eseu pe tema disputei „cu privire la autorii antici și moderni”, în care Swift demonstrează superioritatea anticilor, ceea ce echivala cu o adoptare a doctrinei literare a clasicismului. O a doua lucrare, „The Tale of a Tub” („Povestea unui butoi”), este o colecție de eseuri pe teme religioase, în care autorul afirmă că nici una dintre formele existente ale bisericii nu este păstrătoare adevărată a creștinismlui primitiv. În cartea „Prediction for the Ensuing Year 1708” („Preziceri pentru anul 1708”), semnată Isaac Bickerstaff, ia în derâdere credința în astrologie, cuprinzând și diferite proorociri spirituale satirice cu privire la unele evenimente politice.

În perioada următoare, Swift devine gazetar politic. O impresie deosebită produce pamfletul „The Conduct of the Allies” („Comportarea aliaților”, 1711), care contribuie la mobilizarea opiniei publice pentru încetarea războiului purtat împotriva Franței. Tot în acești ani, petrecuți la Londra, Swift se împrietenește cu Alexander Pope și frecventează Clubul lui Martin Scriblerus.

În 1714 devine decan (paroh) al catedralei Saint Patrick din Dublin. Începe să studieze viața poporului irlandez și publică pamfletul „A Proposal for the Universal Use of the Irish Manufacture” („Propunere pentru folosirea generală a manufacturii irlandeze”, 1720), în care îndeamnă pe irlandezi să nu mai cumpere mărfuri englezești, ci să-și dezvolte o industrie proprie. Mai târziu, Swift publică anonim o serie de pamflete sub titlul „The Drapier’s Letters” („Scrisorile unui postăvar”, 1724) și lucrarea „A Modest Proposal for Preventing the Children of Poor People in Ireland from Being Burden to their Parents” („O propunere modestă pentru a feri pe copiii săraci din Irlanda să devină o povară pentru părinții lor”, 1729), una dintre cele mai ascuțite satire ale lui Swift, în care descrie într-o formă de „umor negru” sărăcia cumplită a poporului irlandez.

În această ultimă perioadă a activității sale, Jonathan Swift creează nemuritoarea sa operă „Gulliver’s Travels” („Călătoriile lui Gulliver”, 1726). După pierderea lui Esteher în 1728, credincioasa sa tovarășă de viață, starea sănătății lui Jonathan Swift se deteriorează treptat. Trăiește retras în singurătate, are tulburări nervoase periodice. Încetează din viață în vârstă de 78 de ani pe 19 octombrie 1745 la Dublin și este înmormântat în catedrala Saint Patrick.

„Călătoriile lui Gulliver” (1726), cu titlul complet „Călătorii în mai multe țări îndepărtate ale lumii” (Travels into Several Remote Nations of the World), sub semnătura medicului de corabie imaginar Lemuel Gulliver, este un roman fantezist în patru părți, aspră satiră la adresa societății engleze din acel timp. În această operă sunt descrise aventurile naivului Gulliver (în engleză: gullible = credul) în timpul călătoriilor în țara piticilor „Lilliput”, în țara uriașilor „Brobdingnag”, precum și pe insula zburătoare „Laputa”, ai cărei locuitori, interesați numai de probleme științifice, au pierdut complet simțul realității. Cartea a patra – în fine – îl conduce pe erou în țara cailor „Houyhnhnms”, ființe înțelepte și cu mult bun simț, spre deosebire de „Yahoo”, un fel de oameni-maimuță, ființe brutale și arierate mintal.

În această operă, Swift satirizează vanitatea și ipocrizia contemporanilor săi, sistemul judiciar, mecanismele puterii și tendințele războinice, cum le cunoscuse în societatea și în special în viața politică engleză. Așa, de exemplu, vistiernicul din Lilliput este o prefigurare caricaturizată a politicianului Robert Walpole. În ultimele două cărți este ridiculizat pozitivismul, în plină dezvoltare în timpul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. „Călătoriile lui Gulliver” este una dintre cele mai citite cărți ale literaturii universale.
Pagină realizată de Grigore Ciascai