Gandul zilei: ”Este de dorit ca în fiecare stat sa existe bărbați care să se situeze mai presus de prejudecățile populației și care să știe exact în ce caz încetează patriotismul să fie o virtute.” (Lessing)
Religie
Ortodox = Sf. Sofronie, Patr. Ierusalimului; Sf. Mc. Trofin şi Talu.
Romano-catolic = Sf. Rozina.
Reformat(Calvin) = Bors, Szilárd.
Greco-catolic = Sf. aep. Sofronie al Ierusalimului.
Mozaic = 5. Adar II 5771.
Musulman = al-jum`a: 5. Rabi al-Akhir 1432.
Evenimente
1291 – Românii din Transilvania sînt menţionaţi pentru prima oară ca participanţi la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al II-lea, la Alba Iulia.
1513: Leon al X-lea este ales Papă.
1851: Inaugurarea operei Rigoletto, de Giuseppe Verdi, la Teatrul La Fenice, din Veneția, Italia.
1867: Premiera operei Don Carlos de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris.
1871: Începe guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu (marea guvernare conservatoare, până în 4 aprilie 1876), care a pus bazele constituirii partidului politic conservator.
1902: Se dă sentința în procesul Caion-Caragiale. Caion este condamnat la 3 luni închisoare, 500 de lei amendă către stat și 10.000 de lei despăgubuiri către Caragiale pentru calomnie, după ce afirmase că drama Năpasta ar fi un plagiat.
1938: Ocuparea Austriei de către Germania hitleristă (Anschluss).
1954: Prin HCM nr. 337, se desființează coloniile de muncă. Deținuții, cu excepția celor care au slujit interesele burgheziei, fiind eliberați.
1985: Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcția de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est și Vest. Este debutul pentru perestroika și glasnost.
1990: Dictatorul chilian Augusto Pinochet a părăsit funcția deținută în acest stat.
1990: Parlamentul lituanian, proaspăt ales, a proclamat independența acestui stat față de URSS.
1997: Paul McCartney, fost membru al formației Beatles, este înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
2004: Explozii simultane la oră de vârf în patru trenuri madrilene omoară 200 de oameni, printre care și 16 cetățeni români. Pistele conduc spre un atentat terorist al al-Qaida.
2011: Un cutremur cu magnitudine 9 grade pe scara Richter și cu epicentrul în Oceanul Pacific, a lovit coasta de est a Japoniei. Cutremurul a fost urmat de tsunami. Evenimentul a declanșat al doilea cel mai mare accident nuclear din istorie, și unul din singurele două evenimente care să fie clasificate ca Nivel 7 pe scară internațională a evenimentelor nucleare.
Nașteri
1544: Torquato Tasso, poet italian (d. 1595)
1811: Urbain Le Verrier, matematician francez (d. 1877)
1822: Joseph Louis François Bertrand, matematician francez (d. 1900)
1871: Emanoil Davidescu, matematician român, membru fondator al Gazetei matematice (d. 1905)
1899: Regele Frederick al IX-lea al Danemarcei (d. 1972)
1920: Nicolaas Bloembergen, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel
1929: Constantin Th. Botez, istoric, eseist român (d. 1992)
1931: Ion Besoiu, actor român de teatru și film
1932: Iosif Naghiu, dramaturg român
1952: Douglas Adams, scriitor englez (d. 2001)
1953: Ladislau Bölöni, fotbalist, antrenor român
1957: Ion Bogdan Lefter, poet, critic și istoric literar român
1967: Reka Szabo-Lazăr, floretistă româncă
Decese
222: Elagabalus, împărat roman
1722: John Toland, filosof irlandez (n. 1670)
1781: Mihály Adami, scriitor, lingvist și genealogist maghiar (n. ?)
1869: Vladimir Odoevsky, filosof, scriitor rus (n. 1803)
1931: Wilhelm Friedrich Murnau, regizor de film german (n. 1888)
1955 – A murit Alexander Fleming, savant britanic, laureat al Premiului Nobel pe anul 1945, descoperitorul penicilinei, în 1929 (n.06.08.1881).
1975 – A murit fizicianul român Eugen Bădărău). A iniţiat în cadrul Institutului de Fizică, Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări din ţara noastră cu privire la descărcările de gaze, devenind un pionier în domeniul fizicii plasmei; a fost fondatorul primei şcoli de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; a fost membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România şi membru al Academiei Române (n.19.09.1887).
1988: Harry Brauner, etnomuzicolog și compozitor (n. 1908)
1993: Dan Simonescu, bibliolog, istoric și critic al literaturii române vechi (n. 1902)
1997: Radu Negru, critic de artă, eseist (n. 1933)
2002: Rudolf Hell, om de știință, considerat inventatorul faxului
2002: James Tobin, economist american, laureat Nobel (n. 1918)
2006 – A murit Slobodan Miloşevici, ex-preşedinte al Serbiei şi Muntenegrului. Ales preşedinte al fostei Republici Iugoslavia, în 1992 dizolvă această republică – creaţie a lui I. B. Tito – şi înfiinţează Republica Federativă Iugoslavia, alcătuită din Muntenegru şi Serbia. Lui i se atribuie responsabilitatea pentru izbucnirea conflictului din Kosovo şi pentru bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei; în anul 2000, preşedinţia republicii este preluată de Voislav Kostunita, Occidentul condiţionând acordarea oricărui sprijin financiar noii administraţii de la Belgrad de arestarea lui Milosevici şi predarea lui către Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie; la 12.02.2002, a început, la Haga, procesul fostului preşedinte iugoslav (n.20.08.1941).
Personalitatea zilei – Sir Alexander Fleming
Alexander Fleming (n. 6 august 1881 – d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey. În anul 1929 a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford.
În 1940, Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în țesuturi și secreții.
Alexander Fleming s-a născut pe 6 august 1881 în satul scoțian Lochfield. Părinții lui, Grace Morton și Hugh Fleming erau agricultori și nu erau oameni înstăriți.
La 14 ani, Fleming locuiește în Londra și obține premiul Polytechnic School of Regent Street. În 1901 merge la St. Mary’s Hospital Medical School din Paddington. Aici are posibilitatea continuării studiilor grație unei mici moșteniri primite de la un unchi de-al său. Fleming termină studiile cu rezultate deosebite în anul 1906, iar doi ani mai târziu obține Medalia Cheadley pentru lucrarea Infecția bacteriană acută. În 1909 primește diploma de medic chirurg specialist.
A fost căsătorit de două ori, având un fiu cu prima soție, Sarah McElroy. Cea de-a doua soție, Amalia Voureka Coutsouris, era originară din Grecia și avea profesia de bacteriolog.
Fleming a murit la 11 martie 1955, în urma unei puternice răceli, refuzînd ajutorul medical specializat. Febra ridicată și slăbirea organismului au provocat decesul său. A fost îngropat alături de lordul Nelson, la catedrala St. Paul’s.
Aprecierea de care se bucura îi asigură lui Fleming un loc în colectivul științific al profesorului Almroth Wright, specialist în domeniul patologiei și pionier în domeniul imunologiei. Sub îndrumarea acestui profesor, Alexander Fleming efectuează cercetări asupra leprei și ciumei, și a altor boli, dar, din lipsa voluntarilor pe care să experimenteze, testează vaccinurile pe el și pe familia sa.
Observând modul în care rănile soldaților din primul război mondial sunt pansate, Fleming constată că mijloacele folosite atunci pentru dezinfectarea și curățirea rănilor provoacă adesea urmări mult mai grave.
Analizând problema împreună cu profesorul Wright, cei doi specialiști ajung la concluzia că aceste mijloace reduc capacitatea naturală de apărare a organismului. Trebuia să găsească un dezinfectant care să nu slăbească sistemul imunitar al pacientului. Fleming a început din nou să studieze bacteriile și a continuat lucrările începute anterior. Soarta a vrut ca, în anul 1928, omul de știință să plece în vacanță, lăsând în laboratorul său o cutie Petri cu o tulpină de bacterie cultivată pe ea, care provoca, printre altele, abcese. Când s-a întors, cutia era acoperită de mucegai iar toate bacteriile dispăruseră. Acest mucegai este Penicillium notatum – de unde și numele penicilinei.
Trebuie precizat faptul că Fleming a fost bucuros de publicarea lucrării cu privire la descoperirea făcută. Știa că penicilina este mai eficientă decât fenolul, dar abia ulterior savanții britanici Florey și Chain au folosit-o pentru tratarea infecțiilor. Întâmplător, au ajuns la rezultatele cercetărilor lui Fleming și la mostra lui de mucegai, care, din fericire, s-a păstrat în stare bună. În timpul celui de al doilea război mondial, ei au folosit medicamentul pe scară mică, deoarece obținerea substanței era foarte costisitoare.
În timpul atacurilor aeriene asupra Londrei, Florey și Chain au cultivat penicilina în toate vasele accesibile și i-au informat pe americani despre studiile efectuate și despre efectele pelicilinei. Producția propriu-zisă, pe scară largă a penicilinei, a fost începută de către Statele Unite ale Americii. Florey, Chain și Fleming au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină, pentru descoperirea penicilinei, în anul 1945.
Așadar, aportul lui Fleming la descoperirea penicilinei a fost foarte important, dar nu i se poate atribui meritul în totalitate. În schimb, cu siguranță, el a descoperit singur în anul 1921 o altă substanță, o enzimă naturală care distruge bacteriile – lizozim. În cazul lizozimului, descoperirea a venit în urma cercetărilor efectuate asupra propriilor mucozități. Această substanță apare în secrețiile omului dar și în afara organismului uman și are proprietăți antibacteriene. Din păcate, și în acest caz, Fleming nu a reușit să separe această substanță. Din nou s-a limitat la publicarea rezultatelor cercetării sale. Lizozimul a fost extras de către un alt savant.
Alexander Fleming a fost foarte apreciat în Anglia până la sfârșitul vieții pentru descoperirea sa. În anul 1944, lui Fleming i s-a acordat distincția de Sir, iar un an mai târziu a devenit membru al Royal Society.
Pagină realizată de Grigore Ciascai
