Datorita sustinatorilor mei principali (se stiu ei), blogg-ul a ajuns sa fie cunoscut pe plan national. Vreau sa demonstrez tuturor ca noul meu caracter incepe sa se contureze, iar ceea ce mi-am propus, adica o schimbare majora, se iveste. Sunt cat se poate de mandru de acest blogg, este primul si totodata singurul din Romania! O mare realizare pentru mine si o dovada ca un nou capitol al vietii mele a inceput. “Orice mare izbanda se realizeaza prin pasi marunti”.
In data de 8 decembrie, avut loc o noua infatisare a procesului. La iesirea din sala de sedinte, am fost asaltat de catre cei din presa cu intrebari referitoare la blogg. Va relatez putin din acea zi..
Am reusit sa adorm vreo doua ore, asa se intampla mereu inaitea procesului. Imi survine o stare de agitatie, iar emotiile devin din ce in ce mai puternice. Mai de mult nu aveam astfel de probleme, dar stresul pe termen lung incepe sa se faca simtit. Tahicardia, anxietatea si atacurile de panica sunt simptomele acestei boli, cu care sunt nevoit sa lupt. Starea mea de sanatate fiind precara. Medicul-sef al Penitenciarului mi-a propus un tratament cu calmante, dar acest lucru atenueaza simptomele, nu le inlatura.
M-am trezit pe la 5 dimineata, imbarcarea si plecarea fiind programate peste doua ore. A urmat barbieritul, ceea ce uitasem cu o seara inainte, pe urma echiparea.
Dupa iesirea din celula, am ajuns la parterul cladirii, intr-un labirint de camere, unde se efectueaza perchezitia corporala si repartizarea pe masini. Ca de obicei, gardienii joviali si respectuasi, m-au intrebat: daca ii voi mai “onora” cu prezenta mult timp?
– La aceasta intrebare nu va pot raspunde , desi mi-ar placea sa cunosc raspunsul, am replicat.
Am fost repartizat, ca de obicei, in duba cea noua, lucru care se intampla frecvent. Acea duba este destinata doar detinutilor cu un comportament si conduita exemplara, fiind nu prezinta riscul de a deteriora interiorul.
Colegii mei de celula, 7 la numar, mi s-au alaturat in duba cea noua. Toti fac obiectul unui singur dosar, fiind acuzati de “inselaciune cu consecinte deosebit de grave”. Sunt coleg cu ei de 7 luni. La imbarcarea in duba aud un nume cunoscut, strigat de gardina. Era vorba de R.B. (Radu Bica, n.r.), ce a detinut o functie administrativa importanta, cercetat pentru luare de mita, cazul fiind ultramediatizat. (…)
Cand sedinta a luat sfarsit, gardianul a venit la mine instiintandu-ma de faptul ca sunt asteptat de presa. In drumul incurcat de pe holurile Tribunalului, am fost escortat de un numar mai mare de gardieni decat de obicei, dar totusi am reusit sa ofer unele declaratii referitoare la blogg. (…).
Conducerea Penitenciarului s-a hotarat sa ne faca un cadou in preajma Sarbatorilor – ni s-a permis sa detinem in celula un bradut, precum si beteala si globuri.
Deci si eu voi sarbatori Craciunul intr-un mod inedit, dar sufletul meu tot acasa va fi, alaturi de familie. Desi am ajuns sa fiu mai sceptic in legatura cu sentinta pe care o voi primi, sper doar ca acesta sa fie ultimul Craciun departe de casa. (…)
Stand in fata ferestrei, privesc printre gratii spre casele din vecinatatea Penitenciarului. Aproape toate ferestrele au cate o instalatie de Craciun. Fericirea acelor oameni nu o pot impartasi deoarece ma aflu de cealalta parte a gratiilor, dar ma consolez cu gandul ca ai mei sunt sanatosi.
Imi doresc ca si caldura Sarbatorilor sa va invaluie intr-o imbratisare calda, iar spiritul Craciunului sa va lumineze casele!
Merry Christmas everyone!!!
Posted on December 25, 2011 by bloggerpreventiv
(CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET AICI: http://bloggerpreventiv.wordpress.com/)
