Anul care tocmai s-a încheiat a însemnat şi realizări dar şi eşecuri pentru reprezentantul Guvernului în teritoriu. Astfel, Anton Rohian, prefectul Maramureşului, spune că anul 2015 a fost un an amestecat care a avut şi perioade bune dar şi perioade nefaste.

„2015 pentru Maramureş şi pentru Instituţia Prefectului au însemnat şi bune şi mai puţin bune pentru că nu pot fi toate bune. Dacă e s-o luăm cu începutul, au fost câteva proiecte care erau începute din 2014, au fost câteva care le-am început în 2015, au fost câteva care n-am putut să le duc la îndeplinire şi au fost multe activităţi legate de ce înseamnă Maramureşul ca şi dezvoltare economică, ca şi siguranţă a populaţiei, ca şi mod de a răpunde numeroşilor maramureşeni care sunt supăraţi şi amărâţi din cauza lucrurilor care li s-au întâmplat sau li se întâmplă şi am încercat cât a fost omeneşte posibil şi instituţional să le răspund”, a spus Anton Rohian.

Printre realizările pe care prefectul şi le trece în palmares se numără câteva proiecte de ifrastructură, primul dintre ele fiind un drum naţional care face legătura cu judeţul vecin Satu Mare şi ţara vecină, Ungaria.

“Un prim proiect desfăşurat în 2015 este unul care pe tot mandatul meu şi cât o să mai fiu aici m-a preocupat foarte mult: infrastructura. A fost unul dintre dezideratele mele, să legăm Maramureşul de restul ţării şi de Europa. Finalul de 2014, începutul lui 2015 a însemnat DN 19, cel care face legătura între Sighetu Marmaţiei, Satu Mare şi Petea. Un drum care permite maramureşenilor să circule normal”, a mai continuat Rohian.

Tot la capitolul infastructură prefectul îşi trece şi o nerealizare, respectiv DN 18, tronsonul Moisei – Iacobeni, bucată de drum care nu a fost reabilitată deşi lucrările au fost încpute încă de acum câţiva ani.

„Acolo sunt două firme care şi-au adjudecat acest tronson de drum şi 2016 va fi un început dacă e să mergem aşa, de la 2014 la 2015 şi apoi 2016 şi de finalizare a acelui tronson de drum care de fapt este o Golgotă a nerealizărilor. Din interior pot să vă spun că nu s-au putut face decât paşii care s-au făcut legal. Acesta este un lucru pe care eu azi îl spun cu mare responsabilitate”, spune inginerul.

Un alt proiect de suflet al prefectului este legat de învăţământ, respectiv implementarea unui model de „şcoală duală” care a avut mare succes în judeţe precum Sibiu şi Timişoara.

„Am încercat să-l implementez pe final de an. Şcoala duală sau şcoala profesională trebuie să vă spun că este un proiect pe care am încercat să-l pun în aplicare nu pentru orgoliul meu dar mi-am dat seama care sunt pilonii de dezvoltare economică ai judeţului
Maramureş. Eu am fost cel care a mijlocit întâlnirea dintre sopcietăţile comerciale care au nevoie de lucrători calificaţi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş care va trebui să ţină cont la realizarea planurilor de învăţământ şi de această cerinţă”, a subliniat Rohian.
Un alt proiect demarat de prefectul Maramureşului este cel de „salvare” a satului maramureşean în care a reușit să implice, pe lângă instituţiile de învăţământ din judeţ, Ordinul Arhitecţilor şi Biserica.

“Cred că în aceşti doi ani de muncă cu Ordinul Arhitecţilor, cu oamenii de cultură din judeţ s-a ajuns la o finalitate la care nu credeam că vom ajunge. Acuma trebuie să-i supăr pe câţiva care nu credeau că vom ajunge la această treabă, că este o utopie, că trebuie să transformăm satul maramureşean într-un muzeu, dar pot să vă spun că satul tradiţional renaşte şi poate aduce şi bani”, a spus Rohian.

Pe lângă aceste proiecte, reprezentantul Guvernului în teritoriu îşi înscrie în palmares şi alte realizări dar şi câteva eşecuri pe care promite să le îndrepte sau cel puţin că va încerca să facă asta. Despre anul care a început de puţine zile Rohian este convins că va aduce numai beneficii pentru judeţ şi o parte dintre proiectele admisitraţiilor publice locale, precum candidatura muncipiului Baia Mare la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este menit să aducă beneficii pentru întreg judeţul.

„Ca să închei într-un entuziasm pentru că aşa trebuie să fie şi să-l transmit maramureşenilor să creadă, este faptul că ne-am calificat în finala scurtă a unei bătălii pe care, mulţi au crezut în ea. Cei care n-au crezut trebuie să se uite în oglindă. Baia Mare s-a calificat în finala pentru Capitală Europeană a Culturii 2021. Este o bătălie a primarului Cătălin Cherecheş, a Consiliului Local, este o bătălie a unei echipe în care a crezut. Acuma, ca să facem o divagaţie, m-am uitat la preparatorul de la Steaua, cel care a spus că n-are niciun fel de filosofie foarte mare când vine vorba despre ce trebuie să facă pentru a câştiga campionatul. Muncă 24 de ore din 24 fără niciun fel de reţinere că nu s-ar putea câştiga. Şi atunci 2016 ne-ar putea aduce pe final de an ceea ce ne-am dori toată lumea şi credem în ea şi au cât am putut am transmis maramureşenilor un lucru foarte clar. Dacă Baia Mare devine Capitală Culturală Europeană, judeţul Maramureş devine şi el Capitală Europeană”, a concluzionat Rohian.