De la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o serie de normative care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele populaţiei. Cea mai importantă schimbare cu impact asupra populaţiei este fără îndoială reducerea TVA de la 24% la 20%, măsură ce ar trebui să genereze ieftiniri. Cresc unele impozitele locale, însă se ieftinesc băuturile alcoolice şi scad facturile la energie electrică.
TVA scade la 20%. Cota standard TVA scade de la 1 ianuarie de la 24% la 20%, urmând să genereze ieftiniri ale tuturor produselor, cu excepţia produselor alimentare, care beneficiază de o cotă TVA de 9% de la 1 iunie 2015. În urma reducerii TVA cu 4 puncte procentuale, preţurile ar trebui să scadă cu 3,22%, însă este foarte importantă decizia comerciantului de a transmite această relaxare fiscală consumatorului final. În vara lui 2015, când s-a redus TVA la alimente, instituţiile statului au declanşat mai multe monitorizări ale preţurilor practicate de comercianţi înainte şi după scăderea taxei pentru a se asigura că beneficiul este transmis consumatorului final.
TVA la apă scade la 9%. Printr-o Ordonanţă de Urgenţă aprobată în luna octombrie de Guvernul Ponta, după publicarea noului Cod Fiscal în Monitorul Oficial, s-a stabilit reducerea la 9% a TVA la apă, atât potabilă, cât şi pentru uz industrial sau pentru irigaţii. Iniţial se dorea ca TVA redusă să se aplice în limita unei anumite cantităţi de apă consumată, însă ulterior şi-a dat seama că această limitare este imposibilă.
Reducerea TVA la apă va reprezenta un sprijin atât pentru populaţie, cât şi pentru operatorii de apă. Mai exact , unii operatori de apă au în vedere o creştere a tarifelor, iar reducerea TVA la apă va reprezenta un sprijin pentru aceştia, cât şi pentru populaţie, care nu ar simţi majorarea în facturi.
Scad accizele la alcool. Accizele aplicate alcoolului etilic scad cu 30% de la 1 ianuarie, ceea ce va genera o ieftinire a băuturilor alcoolice, estimată de Asociaţia Patronatelor din Industria Alcoolului la 15-20%. Potrivit noului Cod Fiscal, acciza pentru alcoolul etilic va fi de 3.307 lei pe hectolitru.
Cresc impozitele locale. Noul Cod Fiscal, care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016, schimbă sistemul de impozitare a proprietăţilor imobiliare. Cele mai afectate vor fi persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale, folosite în scop economic, adică spaţii comerciale sau de birouri. Destinaţia clădirii – rezidenţială sau nerezidenţială – este principalul criteriu în funcţie de care se vor stabili taxele locale de anul viitor. Astfel, în funcţie de decizia consiliilor locale, persoanele fizice ar putea plăti în 2016 impozite duble pentru locuinţe şi chiar de 20 de ori mai mari pentru spaţiile comerciale.
Impozitul pe dividende scade la 5%. Deşi în noul Cod Fiscal s-a stabilit ca impozitul pe dividende să fie redus de la 16% la 5% începând cu 2017, Guvernul Ponta a adoptat în octombrie o Ordonanţă de Urgenţă prin care a stabilit ca măsura de relaxare fiscală să se aplice de la 1 ianuarie 2016. Astfel, a fost devansată reducerea impozitului pe dividende la 5%, astfel încât să se aplice pentru dividendele aferente anului 2015, care se plătesc în 2016.
Impozitare diferenţiată pentru microîntreprinderi. Tot prin Ordonanţă de Urgenţă s-a stabilit un nou sistem de impozitare pentru microîntreprinderi, diferenţiat în funcţie de numărul de angajaţi. Astfel, se majorează plafonul de încadrare în categoria de „microîntreprindere“, de la 65.000 euro la 100.000 euro, şi se introduce un sistem de cote de impozitare diferențiate în funcție de numărul de salariați, între 1% și 3%. Astfel, impozitul va fi de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv, 2% pentru cele cu un salariat și 3% pentru cele care nu au salariați.
Taxa pe stâlp din agricultură, eliminată. Taxa pe construcţiile speciale din agricultură, în cuantum de 1% din valoarea activelor, va fi eliminată de la 1 ianuarie. Aşa-zisa taxă pe stâlp a fost introdusă în primăvara lui 2014, cu un cuantum de 1,5% din valoarea activelor, nivelul acesteia fiind redus de la 1 ianuarie 2015.
Facturi mai mici la energie. Consumatorii casnici vor plăti de la 1 ianuarie 2016 cu 3,5% mai puţin la energia electrică. Dacă nu ar fi existat creşterea cotei de certificate verzi pentru sectorul regenerabil, scăderea ar fi fost de 5,5%. Tarifele de distribuţie au scăzut cu 12% în medie, însă a crescut ponderea certificatelor verzi de la 35 de lei la 43 de lei.
Pensiile cresc cu 5%. Două miliarde şi jumătate de lei în plus va cheltui statul în 2016 pentru creşterea pensiilor. Suma, uriaşă la prima vedere, înseamnă un plus de 40 de lei la pensia medie a românilor.
Cei peste 5,1 milioane de pensionari din sistemul de asigurări sociale de stat şi agricultori vor avea venituri cu 5% mai mari. În premieră, pensia medie trece de pragul de 900 de lei. Cei aproape 450 de mii de pensionari agricultori vor avea un venit lunar mediu de 380 de lei.
La nivel naţional, 1,2 milioane de pensionari primesc lunar de la stat mai puţin de 500 de lei, două milioane între 500 şi 1000 de lei, iar un milion şi jumătate între 1000 şi 2000 de lei. 121 de mii de pensionari au venituri între 2000 şi 3000 de lei, în timp ce 20 de mii de români se pot lăuda cu pensii peste 3000 de lei.
Tot de la 1 ianuarie, în anumite condiții, punctul de pensie creşte cu 50% pentru românii care au lucrat în grupa întâi de muncă şi cu 25% pentru cei din grupa a doua.
