AU MAI RĂMAS DOUĂ SĂPTĂMÂNI Două săptămâni până la anunțul oficial privind orașul desemnat să fie, în anul 2021, Capitală Culturală a Europei, și doar două foarte importante teste rămase pentru cele patru candidate din România – Baia Mare, București, Cluj și Timișoara: vizita juriului, programată în fiecare oraș pentru una dintre zilele următoare, în perioada 8-14 septembrie, și susținerea finală a candidaturii, programată pentru 15 septembrie, la București. În data de 16 septembrie, juriul, format din experți europeni, va anunța orașul câștigător, care primește, astfel, un gir european pentru dezvoltarea unor proiecte ce vizează strategii de regenerare gândite pe termen lung.
Deși bugetul dublu prevăzut pentru implementarea acestui proiect și fondurile remarcabile alocate pregătirii acestuia ar sugera că Bucureștiul are un avans considerabil în această cursă, șansele rămân egale între cele patru aspirante la titlu, fiecare având atuuri remarcabile, speculate rațional și pragmatic în caietele de candidatură. Clujul și Bucureștiul sunt oricum centre și mărci culturale consacrate, prin urmare nu este de mirare că au propuneri coerente. Dacă ar exista un singur criteriu, pentru desemnarea Capitalei Culturale, respectiv cel al pragmatismului și al utilității acestui efort, atunci Baia Mare ar fi de departe câștigătorul – sunt de acord comentatorii ultimelor zile, având în vedere că miza programului conceput de maramureșeni este dezvoltarea regiunii de nord a țării și profesionalizarea turismului regional. Cât despre Timișoara, aceasta evocă trecutul său de oraș martir, pentru a-și propune să devină, ca odinioară, fruncea.
BUGETUL UNEI CAPITALE CULTURALE
Puțini știu că titlul de Capitală Europeană a Culturii nu implică niciun fond acordat de structurile Uniunii Europene, cu excepția unui premiu de 1,5 milioane de euro, premiul Melina Mercouri, dedicat, de altfel, oricărei inițiative la nivelul comunității locale, mai puțin implementării programelor formulate în caietul de candidatură. Marele premiu pe care îl vânează cele patru candidate este, de fapt, însuși titlul de Capitală Europeană a Culturii, care urmează să creeze emulație la nivel european, fiind o garanție a faptului că orașul desemnat și-a formulat strategii coerente și vizionare de regenerare prin cultură și că poate oferi un teren fertil investitorilor aflați în căutare de oportunități, începând de la categoriile la vedere – operatori culturali și de turism -, și până la dezvoltatori IT sau alte categorii antreprenoriale.
Continuarea, AICI.
