Psihoterapeutul Constantin Cornea atrage atenţia că, deşi reţelele de socializare precum Facebook însumează multe avantaje, ele pot avea şi efecte devastatoare, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile şi singure. Toate aceste efecte negative pot contribui inclusiv la dezvoltarea unor afecţiuni psihice.
Una dintre marile afecţiuni psihologice de care suferă omul modern este singurătatea. Indiferent de tipul de singurătate: singurătatea copilului ai cărui părinţi sunt la muncă, singurătatea celor fără parteneri afectivi, singurătatea în cuplu, singurătatea părinţilor ce se simt părăsiţi de copii, singurătatea la locul de muncă. Sau orice situaţie în care omul se simte singur, neînţeles, neapreciat sau lipsit de afecţiune poate crea tulburări de personalitate sau de adaptare.
O formă de negare sau de inacceptare a singurătăţii o poate reprezenta fuga spre site-urile de socializare. Acestea vă pot oferi uneori senzaţia că nu sunteţi singuri. Sau atunci când primiţi un like, că există cineva căruia îi pasă. Însă, ca orice formă de socializare indirectă, poate ascunde o seamă întreaga de tulburări de personalitate sau de afecţiuni psihice.
Pentru a vă da seama dacă Facebook-ul a devenit sau nu un drog, dacă nu cumva în schimbul unui like vă otrăveşte sau alterează realitatea am să vă ofer câteva posibile afecţiuni născute în relaţia cu Facebook-ul.
Narcisism: uite ce bine ies în poze, câte like-uri primesc, sunt mândră de imaginea mea şi ţin să o ştie toată lumea.
Tulburare depresivă: plâng des uitându-mă la ce postează alţii, mă apucă disperarea când văd ce viaţă au unii şi ce rău o duc eu.
Tulburare anxioasă: fac atât de puţine în comparaţie cu restul. Trebuie să fac ceva imediat sau cât mai curând altfel pierd timpul inutil….
Tulburări alimentare: mănânc sau nu şi plâng când văd activităţile şi imaginea celorlalţi. Tot ce pot constata este că sunt prea grasă sau prea slabă faţă de cum sunt alţii.
Tulburare obsesiv-compulsivă: mă uit mereu, aproape din minut în minut pe Facebook. Oriunde mă aflu sau indiferent cu cine sunt, îmi caut timp şi pentru Facebook, altfel devin nervos…
Tulburare paranoidă: toţi se uită şi îmi urmăresc orice mişcare. Trebuie să fiu în alertă. Tot ce se întâmplă are legătură cu mine şi trebuie să îmi dau seama la timp ce vor să insinueze…
Tulburare schizoidă: îmi fac cont fals sau mă uit de pe contul altcuiva. Trebuie să ştiu ce se întâmplă dar ei să nu ştie că sunt eu…
Tulburare histrionică: mă pozez în cât mai multe ipostaze, încerc din răsputeri să ies în evidenţă prin fotografii, mesaje, haine sau coafuri noi. Orice pentru a ieşi în evidenţă cu orice preţ…
Personalitate dependentă: câte like-uri am? De ce am aşa de puţine? Daţi-mi şi mie like, vă rog!
Tulburare adictivă: pentru că sunt singur şi neînţeles, mă uit preocupat la ce fac sau postează alţii. În tot acest timp trebuie să fumez, să consum alcool sau droguri, să mănânc în exces. Nu îmi dau seama că exagerez doar sunt atent la postări, nu?
Pentru a nu va prezenta toată simptomatologia ce poate apărea, mă opresc la descrierile de mai sus, încărcând să le fac pe înţelesul tuturor. Dacă va regăsiţi mai mult sau mai puţin în cele scrise nu înseamnă în mod indubitabil că suferiţi de o afecţiune psihologică. Dar nu este rău să va gândiţi cu sinceritate ce va oferă şi ce va cere un site de socializare, înainte de a va altera realitatea sau de a deveni adictivi.
Dacă va simţiţi singuri sau neapreciaţi, dacă credeţi că puteţi învaţă ceva din experienţele altora sau sunteţi doar curioşi, nu uitaţi să va construiţi o realitate reală, palpabilă. Chiar dacă pare mai greu decât în mediul virtual, trebuie doar să faceţi un pas şi cu ajutorul unui psiholog puteţi să ajungeţi să va simţiţi bine în pielea dar şi în viaţă voastră.
Şi uite aşa puteţi constată că sentimentul de bine şi de împlinire îl puteţi trăi şi fără reţele de socializare, învăţând să socializaţi cu cei care contează cu adevărat: familia şi prietenii proprii. Mai mult decât atât: o strângere de mâna sau o îmbrăţişare pot fi mai valoroase decât o mie de like-uri!
Sursă știre csid.ro
