Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a condamnat cu fermitate atacul comis cu mașină capcană duminică la Ankara – soldat cu cel puțin 34 de morți și 125 de răniți, potrivit celui mai recent bilanț – și a prezentat condoleanțe poporului turc, în contextul numărului mare de victime, a declarat purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, citat de agenția de presă TASS.
‘Vladimir Putin condamnă cu fermitate atacul terorist inuman de la Ankara’, a afirmat duminică seara același purtător de cuvânt, adăugând că, în aceste clipe grele, președintele Rusiei este alături de poporul turc.
Președintele rus prezintă condoleanțe sincere tuturor celor care și-au pierdut rudele și apropiații în acest atac terorist și le dorește recuperare rapidă celor răniți, a mai spus Peskov.
Înaintea atacului sângeros de la Ankara, Rusia acuzase Turcia de ‘expansiune mascată’ dincolo de frontiera sa cu Siria, insistând încă o dată asupra ‘necesității’ de a-i include pe kurzi în negocierile de pace cu scopul de a evita riscul unei sciziuni a teritoriului sirian, după cum a relatat AFP.
‘Turcia, tot cerând ca pozițiile kurzilor să nu se întărească în Siria, a început să-și clameze dreptul suveran de a crea fel de fel de zone ale securității pe teritoriul sirian’, a declarat ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, într-un interviu difuzat de canalul de televiziune Ren-TV.
‘Potrivit informațiilor noastre, ei (turcii) își fortifică pozițiile la câteva sute de metri de frontieră în interiorul Siriei’, a continuat el. ‘Este o expansiune mascată’, a adăugat Lavrov.
Șeful diplomației ruse a subliniat, de altfel, că Moscova va insista pe lângă ONU să-i includă pe kurzi în negocierile pentru pace în Siria, care urmează să înceapă luni, la Geneva, preconizate să dureze cel mult până în 24 martie.
‘Dacă kurzii sunt ?înlăturați’ de la convorbirile despre viitorul Siriei, cum să ne așteptăm ca ei să vrea să continue să facă parte din acest stat (sirian)?’, a spus Lavrov.
Rusia estimase deja vineri că absența kurzilor de la convorbirile de pace ar fi un ‘semn de slăbiciune’ din partea comunității internaționale, criticând opoziția Ankarei față de participarea acestora.
Aliați ai Moscovei și ai Washingtonului, kurzii sirieni — care controlează mai mult de 10 % din teritoriu și trei sferturi din frontiera turco-siriană—fuseseră excluși de la primele negocieri de pace desfășurate fără succes la începutul lunii februarie la Geneva.
Aflate în fruntea luptei împotriva grupării Statul Islamic (SI) în nordul Siriei, Unitățile de protecție a poporului (YPG) kurde sunt considerate mișcare ‘teroristă’ de conducătorii turci, care le văd ca pe o emanație a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, separatiști kurzi de Turcia), inamicul lor numărul 1.
În februarie, artileria turcă a început să bombardeze — cu intermitențe — poziții ale YPG în Siria.
