Franța: Distanţa dintre Francois Hollande şi Nicolas Sarkozy s-a redus la patru procente
Socialistul François Hollande este creditat cu 52 la sută din intenţiile de vot, înaintea scrutinului prezidenţial care va avea loc duminică în Franţa, Nicolas Sarkozy fiind cotat cu 48 la sută, diferenţa dintre cei doi candidaţi reducându-se la doar patru procente, conform ultimelor sondaje.
Potrivit sondajului Ifop-Fiducial, citat de AFP, Sarkozy s-a apropiat la doar patru procente de adversarul său socialist, deşi distanţa dintre cei doi era de zece procente acum o săptămână.
François Hollande a pierdut trei procente în ultimele zile, iar Sarkozy a câştigat trei procente în ultima săptămână şi unul în ultimele 24 de ore.
Sondajul a fost difuzat vineri seară, în ultima zi a campaniei electorale din Franţa.
Grecia: Alegeri de o importanță crucială pentru viitorul statului elen.
Alegătorii greci sunt chemaţi, duminică, la urne, în scrutinul legislativ organizat într-o perioadă crucială pentru relansarea economică a Greciei. Liderul conservator grec Antonis Samaras, care a fost marginalizat de tabăra sa în anii ’90, aflat la conducerea unui partid umilit la ultimele alegeri legislative, este în prezent favoritul scrutinului, într-un peisaj de ruină economică şi politică.
Cu câteva zile înainte de a împlini 61 de ani, la 23 mai, el ar putea deveni noul lider politic al Greciei, dacă scrutinul confirmă primul loc deţinut în sondaje de formaţiunea sa, Noua Democraţie (ND).
Antonis Samaras ar putea rămâne însă pierde postul de premier în favoarea unei personalităţi mai consensuale, în funcţie de raportul de forţe cu socialiştii în cadrul unei probabile coaliţii.
De la începutul campaniei, liderul dreptei refuză însă să ia în considerare reconfirmarea Guvernului socialişti-conservatori, pe care este nevoit să-l susţină din noiembrie 2011.
Serbia: Alegeri prezidențiale, parlamentare și locale pentru viitorul european al țării vecine
Cetăţenii sârbi sunt chemaţi duminică la urne în cadrul alegerilor prezidenţiale, parlamentare, provinciale şi locale, un scrutin considerat decisiv pentru viitorul european al Serbiei.
Peste 6,7 milioane de alegători sunt chemaţi la urne, iar, pentru prima dată după destrămarea Iugoslaviei la începutul anilor 1990, dezbaterile sunt dominate de probleme economice, criza din Kosovo trecând pe planul doi.
Serbia se confruntă cu un şomaj-record, de 24 la sută, şi cu o economie aflată în stagnare.
Principalele două tabere, cea a preşedintelui demisionar Boris Tadici şi a Partidului Democrat (DS), precum şi cea a conservatorului populist Tomislav Nikolici şi a Partidului Sârb al Progresului (SNS, de opoziţie) promit locuri de muncă şi sosirea investitorilor străini, dar şi combaterea corupţiei şi a economiei subterane.
Boris Tadici, 54 de ani, a catalogat scrutinul ca fiind „crucial”, îndemnând alegătorii să decidă dacă doresc „continuarea schimbărilor şi dezvoltarea ţării”.
Serbia a obţinut în martie statutul de candidat la integrarea europeană, iar Tadici promite că aderarea va avea loc în următorii cinci ani.
La rândul său, Tomislav Nikolici, 60 de ani, promite creşterea impozitelor pentru cei bogaţi, redistribuirea veniturilor pentru ajutarea celor defavorizaţi şi atragerea de investiţii străine.
Soţia lui Vojislav Seselj, candidată a opoziţiei naţionaliste în scrutinul prezidenţial, a promis că va suspenda, dacă va fi aleasă, procesul de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană.
