Este una dintre cele mai frumoase zone din România, fiind apreciată pentru perisajele ei superbe, tradiţii şi mâncarea specifică. Din păcate, comuna Fărcaşa, situată în zona strategică agricolă a judeţului Maramureş, cu mare concentrare de resurse eco-turistice, naturale şi antropice, este ameninţată de construirea unui megadepozit de gunoi, care ar distruge peste 30 de ha de păşune.
Acest depozit de gunoi ar putea afecta negativ pânza freatică, agricultura, apicultura şi potentialul eco-turistic al zonei.
Proiectele SMID (Sistem de management integrat al deşeurilor) finanţate prin POS MEDIU, cum este şi cel de la Fărcaşa, sunt clonate în toata ţara şi au fost concepute fără a ţine cont de prioritizarea ierarhiei deşeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. Îngroparea şi arderea deşeurilor, cu sau fără recuperare de energie, sunt metode depăşite, poluatoare şi extrem de costisitoare.
Conform Eurostat, România este codaşă la procentul de reciclare a deşeurilor, în zona afectată imediat de construirea mega-depozitului avem exemple notabile de bune practici în reciclare, cum este Târgu Lăpuş. Oraşul deţine cea mai performantă intrastructură de reciclare din România şi un sistem perfecţionat în ultimii 10 ani, cu peste 50% din deşeuri redirecţionate de la rampă. Astfel, una dintre cele mai responsabile comunităţi care şi-a asumat inclusiv la nivel de Autoritate Publică Locală strategia zero waste/zero deşeuri este direct afectată.
De ani buni localnicii din Fărcaşa, jud. Maramureş se luptă cu autorităţile care şi-au propus să amplaseze în comuna lor un mega-depozit de gunoi. Pentru că e mai uşor să depozitezi deşeurile decât să le reciclezi. Proteste, procese în instanţă dar şi sute de pagini de memorii au fost adresate instituţiilor care, din lipsă de viziune, au lăsat ca acest proiect să ajungă azi în faza de construcţie.
Consecinţele implementării acestui proiect la Fărcaşa în forma propusă şi aprobată sunt multiple:
•va distruge un sistem funcţional de reciclare care poate fi promovat ca model de bune practici pentru România şi va determina relocarea, cu camionul, a trei gropi de gunoi istorice construite în anii 60;
•va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea avengură va descuraja cetăţenii în implemetarea strategiilor responsabile faţă de mediu;
•va reduce valoarea capitalului natural şi patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătaţii populaţiei şi economiei locale.
Pentru a împiedica implementarea acestui proiect a fost realizată o petiţie care se poate semna aici: http://facem.de-clic.ro/sos-farcasa
Până acum, petiția a fost semnată de 2697 de persoane.
Sursa: one.ro