Religie
Ortodox = Cuv. Isaachie, Dalmat şi Faust; Sf. Mironosiţă Salomeea. (Post)
Romano-catolic = Sf. Lidia, ucenica sf. Paul.
Reformat(Calvin) = Hermina.
Greco-catolic = Sf. Isachie; Sf. Dalmat; Sf. Faust.
Mozaic = 15th of Av, 5772; Parashat Vaetchanan (in Diaspora).
Musulman = al-jum`a: 15. Ramadan 1433.
Evenimente
1492: Cristofor Columb a început prima sa călătorie spre America. Expediția se va încheia la 15 martie 1493
1571: Bătălia de la Famagusta; turcii cuceresc insula Cipru de la venețieni.
1589: Henri de Navara devine rege al Franței sub numele Henric al IV-lea
1601: În lupta de la Guruslău, trupele lui Mihai Viteazul și ale lui Gheorghe Basta îl înfrâng pe Sigismund Bathory; șase zile mai târziu, Mihai Viteazul este ucis la 3 km sud de Turda, din ordinul lui G.Basta
1778: S–a inaugurat Teatrul Scala din Milano
1783: În Japonia, Muntele Asama erupe omorând 35.000 de oameni
1858: Exploratorul britanic John Speke a descoperit Lacul Victoria
1888: Erupția violentă a vulcanului din insula Vulcano, Italia
1914: Primul Război Mondial: Germania declară război Franței
1914: Inaugurarea Canalului Panama. 79,6 km. lungime, 30 – 300 m. lățime și 14 metri adâncime.
1919: Armata română intră în Timișoara și aduce o mare contribuție la reîntregirea teritoriilor românești (vezi și 4 august – în unele surse figurează 3 august ca data intrării în Budapesta)
1929: S-a creat „Regia autonomă a poștelor, telegrafelor și telefoanelor” (PTT), care a luat în exploatare și administrare serviciile publice de poștă, telegraf și telefon
1941: Puternic bombardament sovietic asupra municipiului Constanța. Catedrala și alte clădiri din zona peninsulară sunt grav afectate.
1958: Polul Nord este atins, sub calota de gheață, de submarinul atomic american „Nautillus”
1960: Niger își câștigă independența față de Franța
1963: Formația The Beatles a apărut pentru ultima dată la Cavern Club din Liverpool, după ce susținuseră în acest local peste 300 de spectacole începând cu 1961
1975: S-a încheiat vizita oficială, de două zile, efectuată în România de președintele american Gerald Ford
Nașteri
1811: Elisha Graves Otis, inventator american (d. 1861)
1872: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei (d. 1957)
1877: László Székely, arhitect maghiar (d. 1934)
1905: Franz König, cardinal austriac, inițiator al reconcilierii cu Biserica Ortodoxă Română (d. 2004)
1913: Marin Voiculescu, medic român (d. 1991)
1952: Osvaldo Ardilez, fotbalist argentinian
1953: Dana Dogaru, actriță româncă de teatru și film
1955: Renate Weber, jurist și politician român
Decese
1792: Sir Richard Arkwright, inventator și industriaș englez (n. 1732)
1857: Eugène Sue, scriitor francez (n. 1804)
1895: Dimitrie Brândză, medic și botanist român (n. 1846)
1924: Joseph Conrad (Jósef Teodor Konrad Korzeniowski), scriitor britanic de origine poloneză (n. 1857)
1924: Vladimir Hertza, jurist și politician român (n. 1868)
1929: Emil Berliner, inventator germano-american (n. 1851)
1942: Richard Willstätter, biochimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1872)
1954: Sidonie-Gabrielle Colette, memorialistă, eseistă și romancieră franceză (n. 1873)
1961: George Breazu, muzicolog român (n. 1887)
1961: Giovanni Battista Angioletti, scriitor italian (n. 1896)
2004: Henri Cartier-Bresson, fotograf și pictor francez (n. 1908)
2008: Aleksandr I. Soljenițîn, scriitor, dramaturg, istoric rus, laureat (1970) al Premiului Nobel (n. 1918)
Personalitatea zilei
Aleksandr Isaievici Soljenițîn (rusă Алекса́ндр Иса́евич Солжени́цын) (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS, d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, dizident anticomunist, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1970.
11 decembrie 1918 – Se naște Aleksandr Isaevici Soljenițîn la Kislodovsk în nordul Caucazului. Tatăl murise la 15 iunie 1918, rănit la o vânătoare. În 1924 se mută cu mama (Taisia) la Rostov pe Don. Din 1936, urmează aici Facultatea de Matematică și Fizică.
9 februarie 1945 – În Prusia Orientală căpitanul de artilerie Soljenițîn este arestat, interceptându-i-se corespondența cu un prieten. Anchetat la Lubianka și Butîrki. Primește opt ani de lagăr de muncă (Articolul 58). Vremelnic, reușește să rămână lângă Moscova într-o șarașka, închisoare specială în care savanții arestați erau puși să facă cercetare în folos sovietic. Din 1950, muncește în lagăre de reeducare din Karaganda. Soția (Natalia Reșetovskaia) divorțează. Este chinuit de o tumoare malignă.
Februarie 1953 – Fixare în exil pe viață, în aulul Kok-Terek, regiunea Djambul, Kazahstan.
După Dezgheț, revine la Moscova și se recăsătorește cu Natalia.
1959 – Scrie povestirea O zi din viața lui Ivan Denisovici, publicată abia în 1962 cu permisiunea lui Hrușciov. Corespondența primită de la foștii zek (deținuți politici) îi va întări imboldul de a scrie, în parte și pe baza ei, Arhipelagul Gulag.
1965 – Percheziție. I se confiscă manuscrisul Primul cerc, în care este evocată șarașka. Conflictul cu autoritățile atrage implicarea confraților de breslă, marele scriitor Mihail Șolohov (Pe Donul liniștit) cerând să i se interzică să mai scrie!
1968 – Primul cerc și Pavilionul Canceroșilor sunt publicate în Occident, unde ajunge și microfilmul cu Arhipelagul Gulag.
Pentru Soljenițîn, marea operă este însă restabilirea, printr-un roman istoric, a adevărului despre Revoluția din 1918, demers notat R-17 sau Roata Roșie.
1970 – Premiul Nobel (Literatură) pentru „Pavilionul canceroșilor”.
1973 – Publică Arhipelagul Gulag, grăbit și de sinuciderea/lichidarea Elizavetei Voronianskaia, dactilografa textului, care, anchetată, a divulgat KGB-ului ascunzătoarea unui exemplar. Cele trei volume despre viață și moarte în lagărele sovietice, consternează intelectualitatea occidentală, cunoscătoare doar a sistemului concentraționar nazist, și năruiesc imaginea orbitoare despre paradisul bolșevic, construită cu atâta trudă de agenții de influență ai Cominternului, ai PCUS și ai KGB-ului.
1974 – expulzarea în februarie, ridicându-i-se cetățenia sovietică.
Se stabilește lângă Cavendish, Vermont, SUA. Conferințele și intervențiile sale irită uneori Occidentul prin lipsa de menajamente critice.
1990 – nu ia în serios perestroika decât după publicarea Arhipelagului Gulag în URSS, unde Gorbaciov îi redă cetățenia sovietică la 16 august 1990, revenirea în țară efectuîndu-se abia în vara lui 1994
2007 Primește Premiul de Stat rus.
2008 S-a stins din viață la 3 august 2008, în urma unei insuficiențe cardiace severe.
În România, înainte de 1989, cenzura ceaușistă a fost atât de dură încât nu s-a publicat nici măcar povestirea O zi din viața lui Ivan Denisovici, permisă până și în Cuba și expusă la o expoziție de carte castristă chiar în localul încă nears al BCU din București. După 1989 în România au apărut volumele:
Căderea imperiului comunist sau cum să reîntemeiem Rusia, Ed. Rampa și ecranul 1991
Chestiunea rusă la sfîrșit de secol XX, Ed. Anastasia 1995
Arhipelagul Gulag, 3 vol, Editura Univers, 1998
Pavilionul Canceroșilor, Ed. Albatros + Ed.UniversalDalsi 1997, Ed. Univers 2009
O zi din viața lui Ivan Denisovici, Ed. Quintus 1991, Ed. Humanitas 2000
Rusia sub avalanșă, Ed. Humanitas 2000
Vițelul și stejarul, 2 vol, Ed. Humanitas, 2002
Ca bobul între pietrele de moară, Ed. Humanitas 2005
Două secole împreună. Evreii și rușii înainte de revoluție 1795-1917, 4 vol., Ed. Univers 2009
Primul cerc, 2 vol., Ed. Univers 2009
Iubește revoluția, Ed. Art 2009
Casa Matrionei. Incident la gara din Kocetovka, Ed. Univers 2010
Rubrică realizată de Grigore Ciascai
