Religie
Ortodox = Duminica a VIII-a după Rusalii (Înmulţirea pâinilor); Sf. Mc. Calinic, Mamant şi Veniamin; Sf. Mc. Teodota cu fiii săi.
Romano-catolic = +DUMINICA a 4-a de peste an; Sf. Valeriu, ep.
Reformat(Calvin) = Márta, Bea.
Greco-catolic = Duminica 8 dR (a Sf. Părinţi de la primele şase sinoade ecumenice); Sf. m. Calinic şi Teodota.
Mozaic = 10th of Av, 5772;Tish’a B’Av; Parashat Vaetchanan (in Diaspora).
Musulman = al-`ahad: 10. Ramadan 1433.
Sărbători
România: Ziua Imnului național – „Deșteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998
Evenimente
1830: Abdicarea lui Carol al X-lea al Franței
1834: A fost înregistrat primul accident rutier. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane
1848: Guvernul Porții Otomane a recunoscut Locotenența Domnească a Țării Românești drept legitimă. Sub presiunea Rusiei și la intervenția boierilor munteni va refuza confirmarea acestei recunoașteri
1848: În parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unei numeroase asistențe, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluției pașoptiste „Deșteaptă-te, române”, devenit după Revoluția anticomunistă din 1989 imnul național al României
1857: A fost înființată Școala Națională de medicină și farmacie din București
1877: Carol I, principe (1866–1881) și rege (1881–1914) al României, a aprobat construcția unui pod de pontoane peste Dunare, în zona Siliștioara–Măgura
1900: În Italia, regele Umberto I al Italiei este asasinat de un anarhist de origine italiană, Gaetano Bresci
1921: Adolf Hitler devine liderul Partidului Naționalist German al Muncitorilor
1938: Japonia a atacat URSS în regiunea lacului Hassan de lângă Vladivostok
1946: Începe Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-al doilea război mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an)
1947: Este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, Partidul Național Țărănesc
1948: După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel ce-al doilea război mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară
1952: La J.O. de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Prima medalie de aur olimpică a României.
1957: Și-a început activitatea Agenția Internațională pentru Energie Atomică
1958: Președintele american Dwight Eisenhower a semnat actul care a dus la crearea NASA
1981: Charles, Prinț de Wales se căsătorește cu Lady Diana Spencer
1984: La cea de a XIII–a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz (29 iulie–12 august)
1994: Este adoptată prima Constițutie a Republicii Moldova.
Nașteri
1793: Ján Kollár, scriitor slovac (d. 1852)
1805: Alexis de Tocqueville, istoric francez (d. 1859)
1883: Benito Mussolini, dictator italian (d. 1945)
1895: Victor Ion Popa, dramaturg, prozator, publicist și eseist român (d. 1945)
1895: Mihail Zoșcenko, scriitor rus (d. 1958)
1898: Isidor Isaac Rabi, fizician american (d. 1988)
1904: Dmitri Ivanenko, fizician rus (d. 1994)
1905: Clara Bow, actriță americană (d. 1965)
1925: Carmen Stănescu, actriță româncă
1925: Mikis Theodorakis, compozitor grec
1928: Tadeusz Baird, compozitor polonez
1929: Jean Baudrillard, sociolog și critic literar francez (d. 2007)
1935: Peter Schreier, tenor german
1945: Mircea Lucescu, fotbalist și antrenor român
1949: Marina Mureșanu Ionescu, eseistă și traducătoare româncă
1950: Maricica Puică, atletă româncă
1961: Didier Van Cauwelaert, scriitor olandez
1981: Fernando Alonso, pilot spaniol de Formula 1
Decese
1099: Papa Urban al II-lea (n. 1042)
1108: Regele Filip I al Franței (n. 1052)
1644: Papa Urban al VIII-lea (n. 1568)
1844: Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor austriac, fiul lui Mozart (n. 1791)
1851: Ion Catina, poet și jurnalist român (n. 1827)
1856: Robert Alexander Schumann, compozitor german (n. 1810)
1890: Vincent van Gogh, pictor olandez (n. 30 martie 1853)
1897: Ștefan V. Vârgolici, critic literar, traducător și publicist român (n. 1843)
1898: John Alexander Newlands, chimist englez (n. 1838)
1970: Ionel Perlea, compozitor și dirijor român (n. 1900)
1970: Sir John Barbirolli, dirijor englez (n. 1899)
1976: Octav Dessila, prozator și dramaturg român (n. 1895)
1982: Vladimir Zworikin, fizician de origine rusă (n. 1889)
1983: Luis Buñuel, regizor spaniol (n. 1900)
1983: David Niven, actor britanic (n. 1909)
1990: Bruno Kreisky, politician austriac (n. 1911)
1992: Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare și autoare dramatică româncă (n. 1910)
Personalitatea zilei
Vincent Willem van Gogh (30 martie, 1853 – 29 iulie, 1890), artist olandez, reprezentant al curentului post-impresionist, considerat astazi unul dintre cei mai importanti pictori din istoria artei.
Lucrarile sale prezinta obiecte, persoane si locuri cunoscute de acesta, printr-o viziune puternica, de obicei distorsionata, cu un colorit subtil si in acelasi timp foarte viu.
Este cunoscut ca o reprezentare aproape didactica a mitului artistului romantic, care sufera pentru arta sa si se lupta mereu cu demonii interiori.
Despre van Gogh circula trei povesti, inspirate din realitate, care i-au construit o imagine stranie si excentrica, fie si pentru un artist genial: ca si-a taiat urechea intr-un acces de furie (de fapt doar lobul acesteia), ca s-a sinucis pentru ca nimeni nu ii aprecia lucrarile (in realitate in ultimele sase luni ale vietii a beneficiat de aprecierile publicului si criticilor, ceea ce de fapt l-a deprimat), si ca a pictat in acest stil suferind de o boala psihica (lucrarile sale erau realizate doar in perioadele de luciditate).
Vincent van Gogh a realizat aproximativ 900 lucrari de pictura si 1100 de desene, o opera impresionanta si cantitativ, in doar un deceniu. Multe dintre cele mai cunoscute dintre lucrarile sale au fost create in ultimii doi ani ai vietii. Paradoxal chiar inainte de sinucidere s-a dovedit un artist deosebit de prolific: in ultimele doua luni de viata a pictat peste 90 de lucrari.
A suferit din cauza bolilor psihice, avand lungi perioade in care era internat in sanatorii. Starea sa mintala a fost puternic afectata de ritmul infernal de lucru pe care si-l impusese, de mancarea proasta si dependenta de tutun, cafea si alcool.
A murit prea devreme pentru a se bucura in timpul vietii de succesul pe care il merita. Doar postum a inceput sa fie apreciat, in buna parte datorita eforturilor de a-i promova lucrarile facute de cumnata sa. La 11 ani dupa disparitia artistului a fost deschisa la Paris o expozitie cu 71 de tablouri, primul gest de recunoastere a valorii lui van Gogh.
Considerat un pionier al curentului expresionist, van Gogh a avut o influenta covarsitoare asupra artei secolului XX, in special in prima parte a acestuia, cand majoritatea artistilor au fost marcati de opera si personalitatea pictorului olandez. Fratele sau, Theo van Gogh, care a lucrat pentru dealerii Goupil & Cie, a jucat un rol deosebit de important in viata lui Vincent, sprijinindu-l moral si mai ales financiar. I-a legat o stransa prietenie, documentata si de numeroasele scrisori pe care si le-au trimis incepand din august 1872. Acest bogat material documentar ofera numeroase informatii asupra vietii si personalitatii lui Vincent van Gogh, care se dovedeste astfel nu doar un pictor de geniu, ci si un scriitor talentat, fara sa dea vreun semn de afectiune mentala.
Rubrică realizată de Grigore Ciascai
