Religie
Ortodox = Sf. M. Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen.
Romano-catolic = Ss. Sharbel Makhluf, pr.; Cristina, fc. m.
Reformat(Calvin) = Kinga, Krisztina.
Greco-catolic = Sf. m. Cristina.
Mozaic = 22. Tammuz 5771.
Musulman = al-‘ahad: 22. Shaban 1432.

Sărbători
România – Ziua grănicerilor – marchează constituirea, în 1864, a primului corp unificat al grănicerilor din România.

Evenimente
1772: S-a desfășurat Congresul de pace de la Focșani și București. Delegațiile Moldovei și Țării Românești au cerut independența de fapt, sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei, și unirea celor două țări românești. (24 iulie 1772-22 martie 1773)
1864: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni și moldoveni, punând bazele instituției moderne de pază a frontierelor țării.
1911: Re-descoperirea orașului Machu Picchu
1917: Bătălia de la Mărășești. Victoria armatei române comandate de generalul Eremia Grigorescu asupra trupelor germane conduse de generalul von Mackensen (24 iulie/6 august-6/19 august)
1923: Convenția de la Lausanne privind regimul strâmtorilor Bosfor și Dardanele este semnată și de România
1945: În timpul desfășurării Conferinței de la Potsdam, președintele Harry Truman l–a informat pe Stalin despre producerea în SUA a bombei atomice
1949: Sunt inaugurate primele Gospodării Agricole de Stat după model sovietic
1974: Curtea Supremă de Justiție din SUA i-a cerut președintelui american Richard Nixon să dea toate documentele ținute la Casa Albă procurorului însărcinat cu rezolvarea cazului Watergate
1987: IBM-PC lansează DOS Version 3.3.
1990: Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare națională a României ziua 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s–a încheiat procesul constituirii statului național unitar român
1990: Nave de război sub pavilion american au fost comasate în apele teritoriale irakiene și trupe de uscat însumând 30.000 soldați sunt desfășurate la granița irakiano-kuweitiană, în stare de alertă.
1995: Prima conferință interamericană la nivel înalt asupra apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei (Wiliamsburg, Virginia)
2005: Lance Armstrong câștigă Turul Franței pentru a șaptea oară consecutiv

Nașteri
1720: Louisa Ulrika a Prusiei, soția regelui Adolf Frederick al Suediei (d. 1782)
1783: Simón Bolívar, general și politician sud–american (d. 1830)
1802: Alexandre Dumas (tatăl), scriitor francez (d. 1870)
1803: Adolphe Charles Adam, compozitor francez (d. 1856)
1840: Avram Goldfaden, poet, dramaturg și actor rus de origine evreiască (d. 1908)
1857: Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1943)
1858: Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (d. 1889)
1860: Emile Charles Achard, medic francez, membru de onoare al Academiei Române (d. 1944)
1860: Alphonse Mucha, desenator și pictor ceh (d. 1939)
1864: Frank Wedekind, scriitor german (d. 1918)
1880: Ernest Bloch, compozitor elvețian naturalizat american (d. 1959)
1894: Andrei Oțetea, istoric român, membru al Academiei Române (d. 1977)
1895: Robert Graves, poet și scriitor britanic (d. 1985)
1911: George Ivașcu, publicist, critic și istoric literar român (d. 1988)
1911: Ernesto Sabato, fizician, scriitor și pictor argentianian (d.2011)
1920: Bella Abzug, politiciană americană, luptătoare pentru drepturile femeilor (d. 1998)
1921: Giuseppe di Stefano, tenor italian
1928: Lia Szasz, pictoriță
1934: Alexandru Jula, interpret român de muzică ușoară
1946: Neith Nevelson, artist american
1949: Michael Richards, actor american
1954: Vasile Dîba, caiacist român
1970: Jennifer Lopez, actriță și cântăreață americană

Decese
1739: Benedetto Marcello, compozitor italian (n. 31 iulie/1 august 1686)
1862: Martin Van Buren, cel de-al 8-lea președinte al SUA (n. 5 decembrie 1782)
1908: Aleksei Ostroumov, medic rus; a fost primul care a demonstrat proveniența valvulară a ritmului cardiac
1910: Arhip Kuingi, pictor rus
1937: Alexandru Obregia, medic român
1974: James Chadwick, fizician britanic (n. 1891)
1977: Emil Botta, poet, prozator și actor român de teatru și film (n. 12 noiembrie 1912)
1980: Peter Sellers, actor britanic (n. 8 septembrie 1925)
1980: Vladimir Visoțki, actor, poet și muzician rus (n. 25 ianuarie 1938)
2010: Victor Ciornei, dirijor român (n. 25 decembrie 1923)

Personalitatea zilei
Sir James Chadwick (20 octombrie 1891 – 24 iulie 1974) a fost un fizician englez și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, celebru pentru descoperirea neutronului.

James Chadwick s-a născut la Bollington, Cheshire, Anglia pe 20 octombrie 1891, în familia lui John Joseph Chadwick și Anne Mary Knowles. A făcut școala primară în Bollington, apoi liceul la Manchester High School, și apoi a făcut facultatea la Manchester și Cambridge, lucrând și cu Ernest Rutherford. În 1913, Chadwick a lucrat cu Hans Geiger la Universitatea Tehnică Berlin. Era în Germania la începutul primului război mondial și a fost închis în Tabăra de prizonieri de război Ruhleben de lângă Berlin. În timpul captivității, a avut libertatea de a-și construi un laborator. Cu ajutorul lui Charles Ellis, a lucrat la ionizarea fosforului și la reacțiile fotochimice ale monoxidului de carbon și ale clorului. Mare parte din perioada războiului și-a petrecut-o la Ruhleben, până când laboratorul lui Geiger a intervenit pentru eliberarea lui.

În 1932, Chadwick a făcut o descoperire fundamentală în domeniul fizicii nucleare: a descoperit particula din nucleul atomului cunoscută astăzi sub numele de neutron, datorită lipsei sarcinii electrice. Spre deosebire de nucleii de heliu (particulele alfa) care sunt încărcate pozitiv, și deci sunt respinse de forțele electrice mari prezente în nucleii atomilor grei, această nouă particulă ce poate genera dezintegrare atomică nu trebuie să depășească nicio barieră electrică și este capabilă să penetreze și să fisioneze nucleii celor mai grele elemente. Astfel, Chadwick a pregătit calea spre fisiunea atomului de uraniu 235 și spre crearea bombei atomice. Pentru această importantă descoperire, a primit Medalia Hughes a Societății Regale în 1932, și ulterior și Premiul Nobel pentru Fizică în 1935.

Descoperirea lui Chadwick a făcut posibilă crearea elementelor mai grele decât uraniul în laborator. Descoperirea sa l-a inspirat în mod deosebit pe Enrico Fermi, fizician italian și laureat al premiului Nobel, să descopere reacțiile nucleare aduse de neutronii încetiniți, și i-a condus pe Otto Hahn și Fritz Strassmann, radiochimiști germani din Berlin, spre revoluționara descoperire a „fisiunii nucleare”, care a declanșat procesul de dezvoltare a bombei atomice.

Chadwick a devenit profesor de fizică la Universitatea Liverpool în 1935. Ca rezultat al memorandumului Frisch-Peierls din 1940 asupra fezabilității bombei atomice, a fost numit membru al Comisiei MAUD care a investigat subiectul mai în profunzime. A vizitat America de Nord ca membru al Misiunii Tizard în 1940 pentru a colabora cu americanii și canadienii în domeniul cercetării nucleare.

Întors în Anglia în noiembrie 1940, a concluzionat că nimic nu poate rezulta din cercetări decât după război. În decembrie 1940 Franz Simon, la comanda comisiei MAUD, a declarat că este posibil să fie separat izotopul uraniu-235. Raportul lui Simon includea estimări de costuri și specificații tehnice pentru o uzină mare de îmbogățire a uraniului. James Chadwick a scris mai târziu că a fost prima oară când a „realizat că o bombă nucleară era nu doar posibilă, ci inevitabilă. A trebuit apoi să iau somnifere. Era singurul remediu.”

Puțin după aceea a lucrat la Proiectul Manhattan în Statele Unite, proiect ce a dezvoltat bombele atomice folosite la Hiroshima și Nagasaki. Chadwick a fost înnobilat în 1945.

Rubrică realizată de Grigore Ciascai