Religie
Ortodox = Sf. Sfinţit Mc. Atinoghen cu cei 10 ucenici ai săi; Sf. Mc. Avudim şi Faust.
Romano-catolic = Sf. Fc. Maria de pe Muntele Carmel.
Reformat(Calvin) = Enikö, Ruth.
Greco-catolic = Sf. m Atinoghen şi cei 10 discipoli; Sf. Fecioară Maria, Regina Carmelului.
Mozaic = 26th of Tamuz, 5772; Parashat Matot-Masei (in Diaspora).
Musulman = al-‘ithnayn: 26. Shaban 1433.
Sărbători
Franța – Ziua memoriei naționale (stabilită de președintele Franței, François Mitterrand în 1993, pentru comemorarea evreilor închiși pe velodromul de iarnă (Velodrom d’Hiver) și trimiși la Auschwitz).
Evenimente
1054: Marea Schismă dintre bisericile creștine occidentale și bisericile orientale de rit bizantin. Patriarhul Mihail I Kerularios şi Papa Leon al IX-lea se excomunică reciproc; are loc separarea definitivă a Bisericii de la Roma de cea de la Constantinopol.
1264: Prima mențiune documentară a orașului Bistrița.
1544: Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu „Catehismul românesc”, prima carte tipărită în limba română.
1661: Banca suedeză „Stockholms Banco” emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar
1898: Vizita oficială, la Petersburg, a lui Carol I, regele României (1866-1914) – prima vizită, după cucerirea independenței, a unui șef de stat român în Rusia. (16/28 – 19/31)
1920: „Acordul de la Spa” privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55 % din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria).
1921: A avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino. (16-23)
1945: În deșertul Alamogordo – SUA, a avut loc primul test al unei bombe atomice „Trinity Test”, în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.
1961: Atleta Iolanda Balaș, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfășurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea (ultimul) record mondial la săritura în înălțime: 1,91 m.
1965: Charles de Gaulle și președintele Italiei, Giuseppe Saragat inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11600 m), în prezent ocupă locul al patrulea.
1969: Este lansată racheta Saturn V în cadrul misiunii Apollo 11 care va duce pentru prima dată oameni pe Lună
1990: În Ucraina a fost adoptată Declarația privind suveranitatea de stat.
2000: Ultima eclipsă de lună a secolului XX.
2001: Preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi chinez, Jiang Zemin, au semnat, la Kremlin, un tratat de prietenie şi cooperare între Moscova şi Beijing, primul de acest tip după mai bine de 50 de ani.
2007 – Marina Pissareva, responsabil rus al grupului media german Bartlesmann în Rusia, a fost găsită asasinată la reşedinţa sa din apropierea Moscovei.
Nașteri
1776: Ludwig Heinrich Bojanus, medic și naturalist german (d. 2 aprilie 1827)
1796: Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez (d. 1875)
1872: Dimitrie Anghel, scriitor român (d. 1914)
1888: Frits Zernike, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel ( d. 1966)
1945: Virgil Tănase, scriitor român, stabilit la Paris după 1977
Decese
1782: Louisa Ulrika a Prusiei, soția regelui Adolf Frederick al Suediei (n. 1720)
1887 : Laurent-Guillaume de Koninck, paleontolog și chimist belgian (n. 3 mai 1809)
1896: Edmond de Goncourt, scriitor francez (n. 1822)
1943: Eugen Lovinescu, critic și istoric literar român (n. 1881)
1946: Charlotte de Schaumburg-Lippe, a doua soție a regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (n. 1864)
1985: Heinrich Böll, scriitor german (n. 1917)
1989: Nicolas Guillén, poet spaniol (n. 1902)
1989: Herbert von Karajan, dirijor austriac (n. 1908)
1993: Traian Coșovei, prozator și poet român (n. 1921)
1994: Julian S. Schwinger, fizician american (n. 1918)
1999 – A murit John Kennedy jr., fiul fostului preşedinte american J.F. Kenedy, într-un accident de avion. (n. 1961).
2003: Carol Shields, scriitoare canadiană
2005: Harald Alexandrescu, astronom român (n. 1945)
Personalitatea zilei
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani de după cel de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg, Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972 (FOTO).
„Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu”, mărturisește Heinrich Böll. A început să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut în mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii.
A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile cu care generația lui a fost confruntată este credința în virtuțile, demnitatea și posibilitățile omului. A scris deopotrivă despre „lucruri mărunte” și „lucruri mărețe,” despre „locuință, vecinătate și patrie, bani și dragoste, religie și mâncare”, după cum o mărturisește el însuși.
Bibliografie selectivă: Trenul a ajuns la timp, Testamentul unui soldat, Oile negre, Crăciunul de mai multe ori pe an, Și tu unde ai fost, Adame?, Îngerul tacut, Să nu mai spui niciun cuvânt, Casa fără paznici, O gură de pământ, Claunul, Fotografie de grup cu doamnă, Onoarea pierdută a Katerinei Blum, Plasa de siguranță), Accidentul.
Pagină îngrijită de Grigore Ciascai
