Religie
Ortodox = Duminica a X-a după Rusalii (Vindecarea lunaticului); Sf. Mc. Fotie, Anichit, Pamfil şi Capiton. (Dezlegare la ulei şi vin)
Romano-catolic = +DUMINICA a 19-a de peste an; Ss. Ioana Francisca de Chantal, călug.; Anicet, pp. m.
Reformat(Calvin) = Klára.
Greco-catolic = Duminica 10 dR (a Vindecării unui lunatic); Sf. m. Fotie şi Anicet
Mozaic = 24th of Av, 5772; Parashat Re’eh (in Diaspora).
Musulman = al-`ahad: 24. Ramadan 1433.

Evenimente
490 î.Hr.: Victoria grecilor asupra perșilor în Bătălia de la Marathon; atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de Darius I (după alte surse, bătălia a avut loc la 12 septembrie).
678: Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului.
1857: Sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei. Noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor.
1871: Înființarea Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui Al. Papiu Ilarian și V.A. Urechia.
1908: Primul model al mașinii Ford „T” a ieșit pe porțile uzinei din Detroit.
1949: 18 state au semnat Convențiile de la Geneva.

Nașteri
1503: Christian al III-lea al Danemarcei și Norvegiei (d. 1559)
1762: George al IV-lea al Regatului Unit (d. 1830)
1816: Ion Ghica, om politic, prozator și economist român (d. 1897)1866    – S–a născut Jacinto Bonavente Martinez, autor dramatic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1922: “Noaptea sabatului”, “Logodnica de zăpadă”, “Scrisori de femeie” (d. 14 iulie 1954).
1872: Aubrey Vincent Beardsley, artist plastic englez (d. 1898)
1884: Ioan Enescu, medic român (d. 1972)
1887: Erwin Schrödinger, fizician austriac, laureat al Premiului Nobel (d. 1961)
1897: Otto Struve, astronom ruso-american (d.1963)
1899: Scarlat Longhin, medic român (d. 1979)
1913: Clody Bertola, actriță româncă de teatru și film (d. 2007)
1925: Norris McWhrirter, editor scoțian, co-fondator al Cărții Recordurilor
1925: Ross McWhirter, editor scoțian, co-fondator al Cărții Recordurilor, fratele geaman a lui Norris McWhrirter
1939: George Hamilton, actor american
1949: Mark Knopfler, chitarist britanic (Dire Straits)
1971: Pete Sampras, jucător american de tenis

Decese
1848: George Stephenson, inginer englez (n. 1781)
1891: James Russel Lowell, scriitor american (n. 1819)
1900: James Edward Keeler, astronom american (n. 1857
1901: Niels Adolf Erik Nordenskiold, geolog suedez (n. 1832)
1928: Leos Janacek, compozitor, muzicolog și dirijor ceh (n. 1854)
1933: Alexandru Philippide, lingvist și filolog român (n. 1859)
1955: Thomas Mann, scriitor german, laureat al Premiului Nobel (n. 1875)
1963: Simion Sanielevici, matematician român (n. 1870)
1965: Constantin Kirițescu, om de știință, zoolog, publicist și istoric român (n. 1876)
1973: Walter Rudolf Hess, fiziolog elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (n. 1881)
1973: Karl Ziegler, chimist german, laureat al Premiului Nobel (n. 1898)
1982: Henry Fonda, actor american (n. 1905)
1989: William Bradford Shockley, fizician american de origine britanică, laureat al Premiului Nobel (n. 1910)

Personalitatea zilei

Paul Thomas Mann (n. 6 iunie 1875, Lübeck – d. 12 august 1955, Kilchberg, în apropiere de Zürich) a fost romancier german, eseist, unul dintre marii scriitori ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (pentru romanul Casa Buddenbrook).
Motivația Juriului Nobel: ”…în principal pentru marele roman „Casa Buddenbrook”, care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane”

S-a născut la 6 iunie 1875 la Lübeck, fiind fratele mai mic al romancierului și dramaturgului Heinrich Mann, fiu al lui Thomas Heinrich Mann, bogat negustor de grâne și senator și al Juliei Mann, născută de Silva Bruhns, descendenta unui german și a unei braziliene. Și-a făcut studiile la München, unde a trăit și a scris de altfel o lungă perioadă, între 1891 și 1933.
Lucrează la o societate de asigurări și colaborează la periodicul satiric „Simplicissimus”. Între anii 1895 – 1897 călătorește împreună cu fratele mai mare Heinrich, în Italia iar în 1905 se căsătorește cu Katia Pringsheim, fiica unui profesor universitar cu care va avea șase copii (patru vor deveni, la rându-le, scriitori). Debutează în 1898 cu volumul de nuvele Micul domn Friedmann pentru ca, în 1901, publicând romanul Buddenbroocks să obțină un imens succes public și în critică. În 1919 este ales „Doctor Honoris Causa” al Universității din Bonn iar în 1926 devine membru al Academiei prusace de literatură.
După instaurarea hitlerismului, în primăvara lui 1933, naziștii aflați la putere declanșează o campanie violentă împotriva lui, i se retrag titlurile și i se confiscă bunurile. Între anii 1934 și 1938 locuiește în Elveția, la Küsnacht unde publică revista „Măsură și valoare” în care militează „pentru cultura germană liberă”. În 1938 emigrează cu toată familia în SUA, primind în 1944 cetățenia americană. Revine în Germania în 1949 pentru o conferință despre Goethe la Frankfurt am Main și la Weimar, dar se stabilește, în 1952, în Elveția, lângă Zürich. A murit la 12 august 1955 în urma unei arterioscleroze. Umanismul social, democratic și militant este caracteristic marelui prozator care a fost totodată și o mare conștiință a epocii sale ce a intuit timpuriu sensul antiumanist al doctrinei politice naziste și l-a denunțat în conferințe și în scris, afirmându-se ca un radical apărător al valorilor spirituale ale umanității disprețuite și desconsiderate de fascism. („Declar deschis că mă lipsesc de omagiile care nu relevă și nu respectă legătura organică dintre tot ceea ce am creat vreodată ca artist și lupta mea actuală împotriva celui de-al „treilea Reich”).
Bibliografie selectivă
A scris opt romane, peste treizeci de povestiri, o dramă epică, numeroase eseuri; un amplu jurnal și o răsfirată corespondență îi întregesc opera. Faima i-au statornicit-o cele patru romane mult cunoscute, Casa Buddenbrook, Muntele vrăjit, tetralogia Iosif și frații săi, Doctor Faustus – împreună cu patru romane mai puțin cunoscute, Alteța regală, Lotte la Weimar, Alesul, Mărturisirile escrocului Felix Krull. Dintre povestiri, celebre cu deosebire sunt Tonio Kröger, Moarte la Veneția, Mario și vrăjitorul, Capetele schimbate și Legea. Majoritatea eseurilor a consacrat-o unor scriitori, cu precădere germani, dar și ruși, precum și câtorva filosofi, psihologi și compozitori germani.

Rubrică realizată de Grigore Ciascai