1291 – Românii din Transilvania sînt menţionaţi pentru prima oară ca participanţi la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al II-lea, la Alba Iulia.
1291 – Prima menţiune documentară a cetăţii Făgăraş.
1867 – Premiera operei “Don Carlos” de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris.
1871 – Începe guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu (“marea guvernare conservatoare”, pînă în 04.04.1876), care a pus bazele constituirii partidului politic conservator.
1908 – A murit prozatorul italian Edmondo de Amicis (“Cuore”, “Romanul unui învăţător”) (n.31.10.1846).
1938 – Ocuparea Austriei de către Germania hitleristă (Anschluss).
1955 – A murit Alexander Fleming, savant britanic, laureat al Premiului Nobel pe anul 1945, descoperitorul penicilinei, în 1929 (n.06.08.1881).
1957 – S-a născut Ion Bogdan Lefter, poet, critic şi istoric literar, director al revistei “Observatorul cultural”.
1967 – Dick James, editorul The Beatles, anunţă că au fost înregistrate 446 versiuni ale melodiei „Yesterday”.
1967 – S-a născut floretista Reka Szabo-Lazăr, campioană mondială la individual în 1994.
1975 – A murit fizicianul român Eugen Bădărău. A iniţiat în cadrul Institutului de Fizică, Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări din ţara noastră cu privire la descărcările de gaze, devenind un pionier în domeniul fizicii plasmei; a fost fondatorul primei şcoli de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; a fost membru fondator al Academiei de Ştiinţe din România şi membru al Academiei Române (n.19.09.1887).
1985 – Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcţia de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est şi Vest. Este debutul pentru “perestroika” şi “glasnost”.
1988 – A murit Harry Brauner, etnomuzicolog şi compozitor (n.24.02.1908).
1997 – A murit Radu Negru, critic de artă şi eseist (n.27.05.1933).
2006 – A murit Slobodan Miloşevici (foto), ex-preşedinte al Serbiei şi Muntenegrului. Ales preşedinte al fostei Republici Iugoslavia, în 1992 dizolvă această republică – creaţie a lui I. B. Tito – şi înfiinţează Republica Federativă Iugoslavia, alcătuită din Muntenegru şi Serbia. Lui i se atribuie responsabilitatea pentru izbucnirea conflictului din Kosovo şi pentru bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei; în anul 2000, preşedinţia republicii este preluată de Voislav Kostunita, Occidentul condiţionând acordarea oricărui sprijin financiar noii administraţii de la Belgrad de arestarea lui Milosevici şi predarea lui către Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie; la 12.02.2002, a început, la Haga, procesul fostului preşedinte iugoslav (n.20.08.1941).