Religie
Ortodox = † Cuv. Simeon Stâlpnicul şi Marta, mama sa (Începutul anului bisericesc)
Romano-catolic = Sf. Egidiu, abate
Reformat(Calvin) = Egyed, Egon
Greco-catolic = S Simeon Stilitul, c (+ 459). Începutul anului bisericesc
Mozaic = 12. Elul 5769
Musulman = ath-thalatha’: 11. Ramadan 1430

Sărbători
România:
Ziua informaticienilor militari
Ziua diplomației române
Libia: Ziua națională – Ziua revoluției – 1969
Uzbekistan: Ziua națională – Ziua Independenței – 1991
Slovacia: Ziua națională – Ziua Constituției – 1992

Evenimente
1859: În întreaga lume are loc o superfurtună solară
1912: La București, în sala „Eforie”, a avut loc premiera filmului „Războiul Independenței”. A rulat timp de o lună, record pentru acea vreme. Filmul a fost prezentat apoi în Transilvania, la Viena și Budapesta.
1914: Orașului rusesc St. Petersburg i-a fost schimbat numele în Petrograd
1923: Un cutremur a devastat Tokio și Yokohama, omorând aproape 100 000 de oameni.
1939: Al doilea război mondial: Germania nazistă invadează Polonia
1955: A fost înființată Filarmonica de Stat din Cluj
1959: Au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia
1963: A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române
1966: Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă
1995: Armata germană a efectuat prima sa misiune de luptă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, angajând în Bosnia bombardamente de tip „Tornado”
2001: Ceremonie în cadrul căreia România a preluat, pentru doi ani, președinția Comitetului de Coordonare (CC) al Reuniunii Miniștrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM) și a Comitetului Director Politico-Militar (PMSC) al Forței Multinaționale de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE). (Plovdiv, Bulgaria)
2004: Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan, când un grup înarmat de teroriști au luat ostatici sute de elevi și profesori

Nașteri
1157: Regele Richard I al Angliei (d. 1199)
1855: Innokenti Annenski, poet rus (d. 1909)
1862: Lazăr Edeleanu, chimist român, (d. 1941)
1875: Edgar Rice Burroughs, romancier american (d. 1950)
1877: Francis William Aston, chimist și fizician englez, deținător al Premiului Nobel (d. 1945)
1878: Prințesa Alexandra de Edinburgh și Saxa-Coburg și Gotha, sora reginei Maria a României (d. 1942)
1910: Olga Necrasov, antropolog rus (d. 2000)
1910: Jack Hawkins, actor britanic (d. 1973)
1915: Ken Aston, arbitru de fotbal, inventatorul cartonașelor galbene și roșii (d. 2001)
1925: Roy Jay Glauber, fizician american
1937: Allen Jones, artist englez
1944: Leonard Slatkin, dirijor american
1946: Barry Gibb, cântăreț englez (Bee Gees)
1949: Luminița Gheorghiu, actriță româncă
1950: Mihail Efimovici Fradkov, politician rus
1951: Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu (d. 1996)
1962: Ruud Gullit, fotbalist olandez
1989: Bill și Tom Kaulitz, gemenii formației Tokio Hotel

Decese
1159: Papa Adrian al IV-lea
1678: Jan Brueghel cel Tânăr, pictor flamand (n. 1601)
1715: Regele Ludovic al XIV-lea cel Mare al Franței (1643-1715), supranumit Regele Soare (n. 1638)
1838: William Clark, explorator american (n. 1770)
1930: Aristide Demetriade, actor și regizor român (n. 1872)
1944: Liviu Rebreanu, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1885)
1964: George Georghescu, dirijor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1887)
1970: François Charles Mauriac, scriitor francez (n. 1885)
1984: Carlo Zecchi, pianist și dirijor italian (n. 1903)
1988: Luis Walter Alvarez, fizician american (n. 1911)
1995: Adrian Dohotaru, poet și dramaturg român (n. 1939)
1996: Ion Oblemenco, fotbalist și antrenor român (n. 1945)
2008: Sorin Gheorghiu, actor român de teatru și film (n. 1939)
2008: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană româncă stabilită în Germania (n. 1945)

Personalitatea zilei
François Mauriac (n.11 octombrie 1885 – d.1 septembrie 1970) a fost un romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist și gazetar francez, Președintele Asociației oamenilor de litere francezi, din 1933, membru al Academiei Franceze , din același an; laureat al Marelui Premiu al Romanului acordat de Academia Franceză în 1925 pentru romanul „Viața și moartea unui poet”; laureat al Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1952.
Motivația Juriului Nobel
„pentru profunda sa intuiție spirituală și pentru intensitatea artistică cu care a dezvăluit în romanele sale drama existenței umane.”.

François Mauriac s-a născut la Bordeaux, la 11 octombrie 1885. Mediul familial, burghez și foarte catolic, ca și ambianța specifică de provincie meridională franceză îi vor marca puternic opera.Își face studiile la liceul din Bordeaux, vădind preferințe pronunțate pentru opera lui Pascal și Racine dar și pentru cea a unor poeți „moderni”: Baudelaire, Mallarmé, Verlaine, Francis Jammes.
Devine licențiat al facultății de litere din Bordeaux. În 1906 este admis la concursul de admitere la École de Chartes din Paris, dar curând renunță la continuarea studiile sale în această direcție. În 1908, colaboreză la Revue du Temps présent și la Revue de la Jeunesse. Editorial, debutează cu volumul de poeme Les Mains jointes (Mâinile împreunate, 1909) foarte elogios prezentat de Maurice Barrès în L’Écho de Paris (1910). În 1913 se căsătorește cu Jeanne Lafon, împreună cu care va avea două fiice și doi fii. Îndată după izbucnirea primului război mondial, Mauriac este mobilizat ca infirmier (1914). Cu începere din 1916, începe să locuiască atât la Paris cât și în provincia natală, la domeniul Malagar.
În urma publicării romanului Le Désert de l’amour (Pustiul dragostei, 1925), obține „Le Grand Prix du roman”. Apare romanul Thérèse Desqueyroux (1927). În 1930 începe să colaboreze la revistele Sept și Temps présent, de tendință mai puțin conservatoare decât L’Écho de Paris, la care colaborase în perioada imediat anterioară. Publică romanul Le Nœud de vipères (Cuibul de vipere) în 1932, an în care devine și preșendinte al Societății Oamenilor de Litere din Franța.
Este ales membru al Academiei franceze (1933). Se reprezintă la Comedia franceză, prima sa piesă de teatru, Asmodée (Asmodeu, 1937). Aderă la Frontul Național al Scriitorilor. Publică în clandestinitate Le Chier noir (Caietul negru), sub numele de Forez, participând la Rezistență printr-o activitate de ziarist. Devine laureat al Premiului Nobel (1952). Renunță la colaborarea sa la Le Figaro și începe să colaboreze la L’Express (1954). Se manifestă în favoarea venirii la putere a generalului de Gaulle (1958).
Opera selectivă: Mâinile împreunate, 1909, Rămas bun adolescenței, 1911, Furtuni, 1925, Copilul încărcat de lanțuri, 1913, Carnea și sângele, 1920, Sărutul dat leprosului, 1922, Fluviul de foc, 1923, Răul, 1924, Pustiul dragostei, 1924, Destine, 1928, Trei povestiri, 1928, Ceea ce era pierdut, 1930, Cuibul de vipere, 1932, Misterul Frontenac, 1933, Sfârșitul nopții, 1935, Îngerii negrii, 1936, Scufundări , 1938, Drumurile mării, 1939, Femeia fariseu, 1941, Saguinul, 1951, Mielul, 1954, Jurnal I, 1934, Jurnal II, 1937, Jurnal III, 1940, Jurnal IV, 1951, Bloc Notes 1958, Memorii lăuntrice, 1959, Noi memorii lăuntrice, 1965, Ceilalți și eu, 1966.

Rubrică realizată de Grigore Ciascai