Religie
Ortodox = Sf. Sfinţit Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi din Roma.
Romano-catolic = Ss. Ioachim şi Ana.
Reformat(Calvin) = Anna, Panna.
Greco-catolic = Sf. m. Ermolau, Ermip şi Ermocrat; Sf. m. Paraschiva.
Mozaic = 7th of Av, 5772; Parashat Devarim (in Diaspora).
Musulman = al-khamis: 7. Ramadan 1433.
Sărbători
Cuba – Sărbătoare națională
Liberia – Sărbătoare națională, Proclamarea independenței (1847)
Maldive – Sărbătoare națională. Proclamarea independenței (1965)
Biserica Catolică – Sfinții Ioachim și Ana, părinții Sfintei Fecioare Maria
Evenimente
1741: A fost descoperită Peninsula Alaska de către exploratori ruși; în 1867 a fost cumpărată de SUA. În prezent, Alaska este stat al SUA.
1887: L. L. Zamenhof editează prima carte despre limba planificată Esperanto, în limba rusă.
1940: La Salzburg/Austria are loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) și Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, și Adolf Hitler și Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte; Guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste prin propuneri și negocieri directe
1941: Este cucerită Cetatea Albă. Se încheie campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și Basarabiei
1945: Al doilea război mondial: Ultimatumul anglo–chino–american care solicita capitularea Japoniei
1945:Partidul Laburist câștigă alegerile generale din Marea Britanie. Căderea de la putere a lui Winston Churchill
1956: Egipt: Naționalizarea Canalului Suez
1976: Primul card VISA a fost utilizat pentru prima oara , la Thompson Travel, în Burlington, Vermont, SUA, fiind emis de Howard Bank. Suma tranzacționată a fost de 178 USD, fiind folosită pentru cumpărarea unor bilete de avion. Astăzi, exista în întreaga lume mai mult de un miliard de carduri VISA, generând un volum de vânzări de aproximativ 2.000 miliarde dolari. Cardurile VISA sunt acceptate global în peste 22 milioane de locații, dintre care 653.000 sunt bancomate.
Nașteri
1721: Samuel Brukenthal, guvernator al Transilvaniei, colecționar de artă (d. 1803)
1856: George Bernard Shaw, dramaturg și eseist englez, laureat al Premiului Nobel (d. 1950)
1872: Scarlat Demetrescu, profesor de științe naturale, geografie, scriitor și unul din cei mai mari spiritualiști români (d. 1945)
1875: Carl Gustav Jung, psihanalist elvețian (d. 1961)
1885: André Maurois, scriitor francez (d. 1967)
1888: Samuel Agnon, scriitor evreu (d. 1970)
1894: Aldous Huxley, scriitor englez (d. 1963)
1894:Egizio Massini, dirijor român de origine italiană (d. 1966)
1928: Constantin Corduneanu, matematician român, stabilit în SUA din anul 1978
1931: Eugenia Dumitrașcu, artist plastic român (d. 2003)
1932: Menachem Hacohen, prim-rabin al Cultului Mozaic din România
1939: Cezar Baltag, poet român (d. 1997)
1940: Monica Ghiuță, actriță româncă de teatru și film
1943: Mick Jagger, vocalist, chitarist, compozitor și actor britanic (The Rolling Stones)
1949: Roger Taylor, muzician britanic (Queen)
1952: Dan Condurache, actor român de teatru și film
1955: Asif Ali Zardari, politician pakistanez
1959: Kevin Spacey, actor american
Decese
1471: Papa Paul al II-lea (n. 1417)
1693: Ulrica Eleonora a Danemarcei, soția regelui Frederic al III-lea al Danemarcei (n. 1656)
1925: Gottlob Frege, matematician și logician german (n. 1848)
1967: Alexandru Cișman, fizician român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1897)
1975: Ion Cantacuzino, scriitor, producător, scenarist, critic și istoric român de film, fiul actriței Maria Filotti (n. 1908)
1995: Constantin Anastasatu, medic român, membru al Academiei Române (n. 1917)
Personalitatea zilei
George Bernard Shaw
George Bernard Shaw (n. 26 iulie 1856, Dublin – d. 2 noiembrie 1950, Ayot Saint Lawrence) a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât și în calitate de critic de artă și publicist politic.
Motivația Juriului Nobel:
„pentru opera sa care este marcată de idealism și umanitate, pentru satira sa stimulatoare plină de multe ori de o singulară frumusețe poetică ”
George Bernard Shaw s-a născut la Dublin în Irlanda, în familia unui mic funcționar. Întrucât resursele materiale ale părinților erau foarte limitate, Shaw n-a putut merge la universitate, lucru pe care, de altfel, nu l-a regretat, socotind că „nu prea avea ce să învețe acolo”. La vârsta de 20 de ani pleacă la Londra și își încearcă forțele în gazetărie și literatură. Primul său roman „Lipsă de maturitate” (Immaturity) i-a fost respins de editura „Chapman and Hall”. Atras de mișcarea socialistă, devine în 1884 unul dintre fondatorii „Societății fabienilor” (Fabian Society), din care s-a format mai târziu partidul laburist englez. Scrie un mare număr de articole și pamflete pe teme sociale și politice, remarcându-se ca publicist cu un stil caustic și combativ. Continuă și activitatea literară și reușește să publice primele romane: „Un socialist individualist” (An Unsocial Socialist, 1884), „Profesiunea lui Cashel Byron” (Cashel Byron’s Profession, 1885), „Dragoste printre artiști” (Love Among Artists, 1887). Shaw este atras de teatrul realist al scriitorului norvegian Henrik Ibsen și scrie eseul „Chintezența Ibsenismului” (The Quintessence of Ibsenism, 1891), devine admirator al muzicii lui Richard Wagner, pe care îl apără împotriva publicului englez refractar în cartea „Wagnerianul perfect” (The Perfect Wagnerite, 1898).
Încă din 1885 Shaw a început să scrie o piesă de teatru în colaborare cu William Archer, dar ei nu s-au putut înțelege și piesa a fost abandonată. Shaw a extras schițele inițiale și, dezvoltându-le, a creat prima sa piesă „Casele văduvilor” (Widowers’ Houses), reprezentată în 1892. Această piesă și cele ce au urmat au provocat o adevărată controversă în lumea teatrală și literară. Popularitatea lui a crescut însă cu fiecare nouă piesă, iar la sfârșitul secolului Shaw era deja cunoscut ca cel mai de seamă dramaturg al timpului. Devenit celebru, a continuat până la sfârșitul vieții să participe la viața social-politică. Poziția lui era ambiguă, salută revoluția socialistă din Rusia și se declară entuziast după vizita făcută în Uniunea Sovietică în anii 30, anii marilor epurări staliniste, în același timp condamnă regimurile totalitare și este adept al democrației. A murit în 1950 la vârsta de 94 de ani în reședința sa din Ayot Saint Lawrence.
În opoziție cu dramaturgia superficială a epocii, Bernard Shaw l-a luat ca model pe Ibsen, în care vedea pe unul dintre cei mai mari maeștri ai artei realiste. Dar spre deosebire de Ibsen, al cărui teatru avea mai mult un caracter tragic, Shaw era înclinat spre umor și satiră, creând situații care uimesc la început prin caracterul lor neobișnuit. Oricât de paradoxale ar fi însă, ele conțin, în fond, conflicte din viața reală, redate de autor cu multă finețe. Shaw smulge măștile, dezvăluind contradicțiile flagrante ale vieții. În majoritatea pieselor lui, problema este pusă și rezolvată nu prin acțiune, ci prin replicile spirituale ale personajelor, care vorbesc deschis despre diferite aspecte din viața societății. Procedeul preferat al scriitorului este paradoxul. Sub masca unui bufon, el caută astfel să expună publicului adevăruri amare, îmbrăcându-le în forma unor paradoxuri pline de haz.
Shaw și-a intitulat primul ciclu de opere dramatice „Piese neplăcute” (Unpleasant Plays). Publicului i se înfățișează „nu numai comedia și tragedia caracterelor sau destinelor individuale, ci și acele grozăvii sociale care sunt o urmare a faptului că englezul mijlociu, simplu, oricât de amabil ar fi în viața personală, ca cetățean închide ochii asupra celor mai josnice abuzuri…”
Bibliografie selectivă: Casele văduvilor (Widower’s Houses), Vânătorul de fuste (The Philanderer), Profesiunea Doamnei Warren (Mrs. Warren’s Profession), Armele și omul (Arms and the Man), Candida (Candida), Omul destinului (The Man of Destiny), Nu poți spune niciodată (You Never Can Tell), Discipolul diavolului (The Devil’s Disciple), Cezar și Cleopatra (Caesar and Cleopatra), Om și supraom (Man and Superman, Androcle și leul” (Androcles and the Lion, Pygmalion (Pygmalion, 1912), Casa inimilor sfărâmate (Heartbreak House, Înapoi la Matusalem (Back to Methuselah, Sfânta Ioana (Saint Joan), Căruța cu mere (The Apple Cart), Prea adevărat ca să fie frumos (Too True to be Good)
Rubrică realizată de Grigore Ciascai
