Dragii mei,

Astăzi, cu ocazia prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, urez „La mulți ani!” tuturor celor care poarta numele acestui întâi chemat dintre apostoli. Dar, având în vedere importanța activității misionare a acestuia pentru poporul român, adresez urarea tuturor românilor, cei ai căror strămoși au fost încreștinați în urmă cu două mii de ani de către Apostolul Andrei, cel devenit, astfel, ocrotitorul și patronul spritual al României. Iată, așadar, cum în chip minunat cele două coordonate esențiale și definitorii ale identității noastre, creștinismul și românitatea, se succed din punct de vedere cronologic, fixate fiind prin momentele cu încărcătură simbolică în această perioadă a anului ( 30 noiembrie, pomenirea Sfântului Apostol Andrei; 1 decembrie, Ziua Națională a României ). Îl sărbătorim azi pe acela ce a pecetluit ceea ce urma să fie existența creștină de două milenii a poporului român, pentru ca mâine să sărbătorim încununarea eforturilor, de asemenea milenare, de înfăptuire a unității naționale. E știut faptul că Sfântul Apostol Andrei e fratele Sfântului Apostol Petru, cel care i-a încreștinat pe romani. După aproximativ o jumătate de secol de la moartea martirică a celor doi, începe „înfrățirea” strămoșilor noștri geto-daci și romani. Să fie oare doar coincidențe sau momente rânduite de Dumnezeu de-a lungul istoriei noastre binecuvântate?

Să cinstim cum se cuvine acest praznic al Sfântului Apostol Andrei, să ne bucurăm de această aleasă zi și să ne pregătim pentru cea de mâine, Ziua Națională a tuturor românilor.

La mulți ani tuturor care poartă numele Andrei, respectiv Andreea, la mulți ani tuturor românilor!