Primul ministru Victor Ponta a devoalat joi seara propunerile PSD pentru noua împărţire administrativ teritorială a României. Regiunile de dezvoltare devin unităţi administrative.
Premierul a anunţat că în viitoarea Constituţie se va introduce şi regiunea ca unitate administrativ teritorială. În ceea ce priveşte regionalizarea propriu-zisă, Ponta a dezvăluit că PSD va propune ca regiunile de dezvoltare existente în acest moment să devină unităţi administrative de sine stătătoare – în acest moment cele 8 regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridică, nu sunt ordinatori de credite şi nu au un aparat de conducere şi nici atribuţii privind administraţia local-regională.
Victor Ponta a precizat că setul de propuneri al PSD vizează şi numirea indirectă a conducerilor viitoarelor regiuni. „Din punctul nostru de vedere, soluţia optimă o reprezintă alegerea indirectă a conducerilor regiunilor de dezvoltare. Concret, se întrunesc primarii, şi consilierii judeţeni din judeţele care compun regiunea, şi prin vot aleg conducerea regiunii respective”, a spus Ponta, care a adăugat că judeţele nu dispar şi nici consiliile judeţene.
Premierul însă a precizat că propunerile PSD vor intra în Constituţie doar în situaţia în care vor fi îmbrăţişate de cel puţin două-treimi din Parlament şi de opinia publică, care urmează să se pronunţe în cadrul unui Forum Constituţional care va funcţiona din primăvara acestui an (formulă utilizată şi în 2003 când s-a revizuit Constituţia din 1991 – n.a.).
Indiferent de ce formulă de regionalizare va fi adoptată, ea va intra în funcţie în 2014, când se estimează că noua Constituţie va fi adoptată de Parlament şi de populaţie prin referendum. Deşi premierul nu a spus-o, anticipăm că referendumul pentru aprobarea Constituţiei se va desfăşura în paralel, fie cu alegerile europarlamentare, fie cu alegerile prezidenţiale.
Cum vor arăta noile regiuni
Configuraţia regiunilor de dezvoltare economică, adică „matriţa” după care se va face regionalizarea, arată astfel:
I Nord–Est
Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui
II Sud-Est
Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea.
III Sud
Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman.
IV Sud Vest
Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea.
V Vest
Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.
VI Nord-Vest
Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj
VII Centru
Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu.
VIII București-Ilfov
București și Județul Ilfov.
PDL riscă să dispară de pe scena politică!
Ducă regionalizarea se va face după actuala „harta” a regiunilor de dezvoltare, situaţia va deveni deosebit de alarmantă pentru PDL, care riscă să dispară de pe scena politică. În 4 viitoare regiuni – II Sud-Est, III Sud, IV Sud Vest, VIII București-Ilfov – PDL nu va avea nicio poziţie în conducere, judeţele componente fiind clar controlate de PSD şi PNL;
În celelalte 4, PDL are şanse doar să prindă poziţii foarte puţine în conducerile regionale. Marea problemă pentru PDL va fi reprezentată de alegerile pentru Senat din 2016, când, se ştie, această Cameră a Legislativului va deveni Cameră a regiunilor.
Cum alegerile se vor desfăşura pe regiuni este mai mult ca sigur că PDL nu va reuşi să treacă de barajul USL sau de barajul PSD şi PNL dacă vor candida separat.
La Camera Deputaţilor, PDL va reveni la condiţia din 2000, adică un partid de cca 5,5 – 6%, şi doar în plan local va mai conta, în special în primăriile din mediul rural. (cotidianul.ro)
