Peste 30 dintre cei mai importanţi savanţi în domeniul limbilor romanice se vor aduna în această toamnă la Baia Mare ca să ia parte la Congresul Atlasului Limbilor Romanice. Atlasul lingvistic romanic (Atlas Linguistique Roman -ALiR) – patronat de UNESCO – este cea mai importantă lucrare de geografie lingvistică la nivel romanic. Atlasul reflectă situaţia actuală a graiurilor şi dialectelor din ţările europene unde se vorbesc limbi romanice. Manifestarea, de o înaltă ţinută academică, este organizată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare după ce, în anul care s-a încheiat, în cadrul instituţiei a fost înfiinţat un centru de documentare al Academiei Române.
“Centrul de cercetare şi documentare înfiinţat aici, în cadrul Bibliotecii Judeţene, s-a angajat în realizarea unui proiect de mare amploare şi de impact major în domeniul ştiinţific în ideea de a reliza o conferinţă, un mare congres al Atlasului Limbilor romanice, în luna septembrie, între 27 – 30 septembrie. Am perfectat deja protocolul de colaborare cu Institutul de lingvistică din Bucureşti al Academiei Române unde domnul profesor universitar doctor Nicolae Saramandu conduce sectorul de dialectologie şi este vicepreşedinte al acestui Atlas al limbilor romanice, urmând ca în septembrie să participe aici, la Baia Mare, în jur de 30 de mari cercetători din Europa, în domeniul romanisticii”, a declarat conf. univ. dr. Mircea Farcaş, directorul adjunct al Bibliotecii Judeţene „Petre Duflu” Baia Mare.
Congresul nu este o premieră pentru Baia Mare, ediţia cu numărul XIX din 2009 fiind găzduit de Universitatea de Nord.
”Ne-am angajat, sperăm să obţinem şi fondurile necesare pentru că acest congres se va desfăşura pe trei zile, sunt cheltuieli importante pentru cazare, pentru masă. O astfel de acţiune s-a mai desfăşurat în Baia Mare, în anul 2009, în colaborare cu Universitatea de Nord, la acea vreme, şi atunci am fost secretarul acestui comitet de organizare a congresului. Am avut referinţe şi ecouri dintre cele mai grozave. Chiar preşedintele Atlasului Michel Contini a spus că a fost cea mai reuşită întrunire de până la ora actuală şi sunt încântaţi să revină în Baia Mare. Este ceva deosebit, mai ales în contextul în care Baia Mare s-a angajat în această cursă pentru a deveni Capitală Culturală Europeană şi astfel Biblioteca Judeţeană, prin Centrul de Cercetare şi Documentare înfiinţat aici, va deveni şi mai cunoscut după această acţiune”, a mai spus Farcaş.
Atlasul a fost iniţiat în urmă cu două decenii, printre iniţiatori fiind şi dialectologi din România. Atlasul are o reţea de 1200 de localităţi. România e reprezentată de 119 localităţi, dintre care 110 pentru dialectul dacoromân şi 9 pentru dialectele româneşti sud-dunărene (aromân, meglenoromân şi istroromân), vorbite în Peninsula Balcanică. Limba română este ilustrată în Atlas de încă 19 localităţi din ţările învecinate României.
Coordonarea Atlasului se face prin organizarea periodică a simpozioanelor internaţionale, care sunt totodată reuniuni de lucru ale conducerii Atlasului.
Ana Pop