Sursa foto: Shutterstock.com
Imagistica medicală include mai multe tehnici și proceduri prin care se poate observa în interiorul corpului cu obiectivul de a diagnostica, de a monitoriza sau de a trata anumite afecțiuni.
Există mai multe tipuri de imagistică medicală deoarece fiecare tehnică oferă diferite informații despre regiunea studiată, acestea având astfel avantaje și dezavantaje specifice.
Principalele tipuri de imagistică medicală și la ce sunt utilizate
Deoarece majoritatea problemelor de sănătate se află în interiorul corpului, de-a lungul timpului au fost create mai multe tipuri de teste imagistice, pentru ca un număr cât mai mare de persoane să poată beneficia de această metodă de diagnostic. Cele mai folosite tipuri de imagistică medicală includ:
Radiografia
Radiografia este printre cele mai cunoscute și folosite teste imagistice. Aceasta se relizează prin înregistrarea imaginilor din corp pe un film fotografic special, cu ajutorul razelor X.
Pentru a crea o radiografie, un dispozitiv special emite unde cu raze X spre corp. Aceste unde nu sunt absorbite de țesuturile moi cum ar fi pielea sau organele, dar sunt în schimb absorbite de structurile mai solide, cum ar fi oasele. Din acest motiv, radiografia finală va arăta părțile moi ale corpului ca imagini negre pe filmul fotografic, în timp ce oasele vor fi evidențiate printr-o culoare albă.
Radiografia poate fi recomandată pentru a detecta potențiale probleme ale oaselor cum ar fi fracturile sau osteoporoza, dar și pentru a detecta prezența anumitor corpuri străine.
Chiar dacă acest tip de imagistică medicală nu poate evidenția corespunzător țesuturile moi, radiografia poate fi totuși folosită și pentru a observa anumite tumori, probleme cardiace, digestive etc.
Imagistica prin rezonanță magnetică
Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM sau RMN) este un alt test imagistic neinvaziv, care poate crea imagini tridimensionale din interiorul corpului.
Spre deosebire de radiografie, RMN-ul nu folosește raze X sau alte forme de radiații pentru a crea imaginile necesare, în schimb, acesta se bazează pe unde magnetice și computer special pentru a evidenția organele.
Acest tip de imagistică medicală este recomandat pentru părțile moi ale corpului, putând evidenția foarte clar mușchii, ligamentele, tendoanele, creierul, nervii și măduva spinării.
Deoarece nu folosește raze X, imagistica prin rezonanță magnetică este folosită mult mai des comparativ cu radiografia sau chiar tomografia computerizată (CT).
Tomografia computerizată
Tomografia computerizată sau CT-ul este un test imagistic neinvaziv care folosește raze X și un computer specific pentru a crea imagini din interiorul corpului.
Spre deosebire de RMN, imaginile create sunt împărțite în mai multe secțiuni, care pot fi apoi analizate individual sau care pot fi unite pentru a crea o imagine finală tridimensională.
CT-ul este folositor în special pentru evidențierea fracturilor osoase complexe, pentru articulațiile sever erodate și pentru a detecta potențiale tumori osoase. Pe lângă acestea însă, CT-ul mai poate fi folosit și pentru a localiza diferite leziuni, cheaguri de sânge, hemoragii sau alte probleme.
Ecografia
Aceasta este o metodă de explorare a structurilor interne prin folosirea ultrasunetelor. Imaginile sunt produse prin emiterea unor unde sonore de înaltă frecvență de către un dispozitiv numit transductor, care ricoșează apoi de organele din corp. Prin măsurarea acestor ecouri, dispozitivul poate determina forma, mărimea și consistența obiectului din interiorul corpului.
Ecografia este folosită cel mai des pentru a monitoriza sarcina și evoluția fetusului. Chiar dacă acest tip de imagistică medicală nu este ideal pentru a observa oasele sau țesuturile care conțin aer, cum ar fi plămânii, ecografia poate fi folosită însă pentru anumite teste de screening și nu numai, care pot implica sânii, vasele de sânge, ochii, tiroida etc.
Deoarece imagistica medicală are un rol foarte important atât în diagnosticarea afecțiunilor cât și în monitorizarea acestora, asigură-te că obții serviciile cele mai bune de acest tip, pentru a evita potențiale erori sau neplăceri.