Asociația Help Autism, Rețeaua organizațiilor în autism RO-TSA care înglobează 86 de ONG-uri care activează în domeniul autismului și FEDRA- Federația pentru Drepturile și Resursele pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autism- au lansat un manifest adresat tuturor parlamentarilor României dar și membrilor Guvernului, prezentând problemele majore cu care se confruntă persoanele cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociate din România. În data de 2 aprilie, în toate statele membre ONU este celebrată Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, fapt pentru care semnatarii scrisorii atrag atenția asupra faptului că scurgerea unui an de la ultima aniversare nu a adus, din păcate, pentru cele peste 30.000 de persoane din România diagnosticate cu tulburări de spectru autist şi familiile acestora, nicio măsură concretă pentru pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
”Regimurile politice care s-au succedat la guvernare s-au întrecut în promisiuni făcute acestor familii greu încercate, însă s-au specializat în jumătăți de măsură, astfel că obiectivele anunţate nu au fost aduse la îndeplinire. În aceste condiții, accesul la servicii integrate de sănătate, sociale și de educație este în continuare limitat, deficitar, inechitabil și neuniform din punctul de vedere al calității serviciilor oferite. Soluții există deja, trebuie doar căutate prin sertarele ministerelor. Măsurile și politicile inițiate în domeniul autismului sunt rezultatul eforturilor reunite ale unor specialişti, justificate de necesitatea rezolvării unor probleme esenţiale cu care se confruntă persoanele cu TSA şi cu tulburări de sanătate mintală asociate şi nu expresia unor convingeri politice, au subliniat semnatarii scrisorii, arătând că autismul nu are culoare politică”, arată Daniela Bololoi, președintele Asociației Help Autism Rețeaua Rotsa și Gabriela Plopeanu, președintele FEDRA – Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist.
Problelmele reclamate privesc costurile lunare pentru terapia de recuperare, nefinalizarea procedurii de elaborare şi avizare a Planului național pentru autism demarat în anul 2018, dar și lipsa de coerență legislativă în domeniul autismului. Totodată, se reclamă și perpetuarea intermedierii decontărilor de către medicul de psihiatrie pediatrică care afectează libertatea părinţilor de a alege furnizorul serviciilor de terapie şi limitează în mod nejustificat accesul copiilor cu TSA la intervenţiile de sănătate, dar și lipsa reglementării unor ocupaţii specifice analizei comportamentale.
Potrivit manifestului, copiii și elevii cu CES sunt discriminați în raport cu cei tipici la reglementarea condițiilor și scenariilor de desfășurare a activităților cu prezența fizică în unitățile de învățământ prin privarea de accesul la activitățile de învățare, dar și la activitățile de intervenție specifică și la terapiile de reabilitare/recuperare, ca parte a dreptului fundamental la educație. Peste 50% dintre părinții copiilor cu CES au declarat că nu participă sau participă numai parțial la activități didactice în sistem on-line, ceea ce dovedește faptul că școala on-line a eșuat în privința copiilor/elevilor cu CES. Factorii decidenți au pierdut din vedere un element esențial, anume că școlarizarea copiilor cu CES presupune, pe lângă activităţile de predare-învăţare şi activităţile de terapie. Întreruperea, chiar şi temporară, a terapiilor în cazul copiilor cu CES are drept consecinţă regresul beneficiarilor, piederea progreselor cognitive și comportamentale obținute prin ani mulți de terapie. Măsura suspendării activităților în unitățile de învățământ special expune copiii cu CES unor riscuri epidemiologice mai mari decât prezența fizică în unitățile de învățământ, deoarece părinții apelează la terapii de reabilitare/recuperare în afara sistemului de învățământ.
”Terapia continuă este o principală nevoie a copiilor cu CES. Închiderea unităților de învățământ determină părinții să accepte soluții alternative pentru terapiile de recuperare/reabilitare, fără nicio garanție cu privire la respectarea măsurilor sanitare și de distanțare, expunând copiii cu CES unor riscuri epidemiologice mai mari decât în situația în care acestea s-ar desfășura în unitățile de învățământ„, arată Daniela Bololoi, președintele Asociației Help Autism Rețeaua Rotsa și Gabriela Plopeanu, președintele FEDRA – Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist.
Deputatul PSD Maramureș, Gabriel Zetea a declarat că susține toate aceste solicitări, iar Partidul Social-Democrat este cel care a militat, încă de anul trecut, pentru redeschiderea școlilor și revenirea elevilor la clase, în condiții de siguranță.
”În anii în care am condus Consiliul Județean Maramureș am fost mereu alături de școlile speciale din subordine, așa cum am susținut mereu propunerile și doleanțele Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Maramureş care a fost și va rămâne o instituție educațională de bază în asigurarea egalității de șanșe a copiilor cu cerințe educative speciale. Militez pentru respectarea drepturilor fiecărui copil în procesul de asigurare a potențialului său maxim de dezvoltare și pe respectarea principiilor diversității etnice, culturale și lingvistice. Toate aceste deziderate se materializează prin asigurarea unui proces de instruire diferențiată în funcție de nevoile proprii de dezvoltare ale copiilor, dar și prin creșterea calității actului educațional, cu sprijinul asistenței psihopedagogice acordată copiilor, elevilor, cadrelor didactice și părinților”, a precizat parlamentarul social-democrat de Maramureș, Gabriel Zetea.
