”Aţi auzit că s-a zis celor de demult: <<Să nu săvârşeşti adulter>>. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui. Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul să fie aruncat în gheenă. Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o şi o aruncă de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă. S-a zis iarăşi: <<Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărţire>>. Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvârşeşte adulter”. (Matei 5, 27-32)

Pericopa Evangheliei de astăzi continuă să ne prezinte Predica de pe munte a Domnului Iisus Hristos. Cele rostite de El constituie un îndreptar pentru o viaţă morală şi responsabilă.
Domnul Hristos a adus lămuriri despre gravitatea păcatului desfrânării, a infidelităţii dintre soţi. Din cauza acestui păcat multe inimi sunt rănite şi multe familii distruse. Cea mai mare suferinţă o trăieşti atunci când îţi vezi dragostea înşelată şi sentimentele trădate. Când ţi-ai înşelat soţul sau soţia, primul înşelat este chiar cel infidel.
Dragostea nu este o toană de moment, ci un examen de maturitate, nu este doar o atracţie temporară, ci este taina inimilor şi a sentimentelor de durată. E uşor a te însura, dar e greu a întemeia o familie. Uneori vin în viaţa de familie şi momente mai puţin plăcute. Să nu uitaţi de dragostea ce v-a unit, de prima întâlnire, de primul sărut.
Părintele Paisie Olaru ne spunea: „cu ajutorul lui Dumnezeu să duceţi până la capăt crucea căsătoriei”. (Pr. D. Păduraru)