După mai bine de 18 ore de negocieri, statul român şi reprezentaţii firmei canadiene Roman Copper Corp. nu au reuşit să ajungă la un acord pentru contractul de privatizare a Cupru Min. Pentru că acest contract nu s-a semnat în termen de 10 zile de la desfăşurarea licitaţiei, aceasta devine nulă, urmând ca procesul să se reia. Lucian Bode, ministrul Economiei, a declarat că firma canadiană nu a dorit ca acest contract să fie făcut public, nici să depună garanţiile cerute de stat pentru a se asigura că firma îşi respectă angajamentele de mediu pe care şi le-a asumat.
Ministrul Economiei, Lucian Bode:
”Procesul a fost unul extrem de transparent. Ministerul Economiei se va comporta extrem de responsabil în toate tranzacţiile pe care le va întreprinde şi se va asigura că sunt urmărite interesele statului.

Negocierile pentru semnarea contractului de privatizare s-au încheiat fără ca părţile să ajungă la un acord.

Reprezentanţii Roman Copper nu au aderat la condiţiile cerute de statul român, condiţii care au vizat plata contractului, îndeplinirea obligaţiilor de mediu şi, bineînţeles, un lucru la care am ţinut foarte mult, transparenţa acestui contract.

Negocierile au durat 10 zile, au fost implicaţi specialişti din cadrul Ministerului Economiei, din cadrul OPSPI, ANRM, din Cupru Min. As vrea să vă prezint trei cauze la care noi, în procesul de negociere, nu am vrut să renunţăm sub nicio formă.

În primul rând, clauza de transparenţă totală.

Am solicitat publicarea imediată a contractului de privatizare, a fost prima condiţie pe care noi am solicitat să fie trecută în contract.

În al doilea rând, am cerut firmei construirea unui depozit colateral în valoare de 32,27 milioane de euro pentru a garanta îndeplinirea de către investitor a obligaţiilor de mediu.

În al treilea rând, am cerut ca, plata integrală a contravalorii acţiunilor să fie făcută în 30 de zile de la obţinerea avizului de Consiliul Concurenţei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu, ambele fiind condiţii în contract.

Toate cele trei condiţii ferme ale statului nu au fost semnate de comapnia canadiană, ceea ce a dus la nesemnarea contractului de privatizare a pachetului integral de la Cupru Min.

România nu poate introduce clauze post-privatizare, de aceea am insistat foarte mult ca în aceste 10 zile să introducem absolut toate clauzele care să avantajeze statul român.
Nu am vrut să renunţăm la transparenţă.

În perioada următoare Ministerul Economiei va analiza situaţia creată, suntem pregătiţi să reluăm procesul de privatizare, aşa cum ne-am angajat în acordul cu partenerii noştri externi (FMI, UE şi Banca Mondială – n.r.)
Reprezentanţii companiei se află încă la minister, dar termenul de semnare era ora 24.00, nu ne dorim un viciu de procedură.
Aş vrea să trimit un mesaj şi celor care s-au grăbit să ne acuze că nu protejăm interesele României. Cred că am demonstrat încă o dată că noi nu ne dorim altceva decât să protejeze interesele României, iar privatizările să se facă transparent. în interesul României, în interesul românilor”.
Au fost 18 companii interesate să achiziţioneze Cupru Min. Au rămas în procesul final patru companii, una a fost descalificată. Toate cele trei au îndeplinit condiţiile în ceea ce priveşte eligibilitatea, depunerea garanţiilor, într-un proces transparent, într-o licitaţie cu strigare deschisă, fiecare companie a negociat până s-a ajuns la preţul de 200,8 milioane de dolari, care a fost preţul de licitaţie.

Ne-am dorit această privatizare, societatea avea şi are nevoie de capital pentru a se dezvolta. Însă, în condiţiile în care statul român nu-şi poate impune clauzele aşa cum vrea, bineînţeles, în favoarea sa, nu cred că putem vorbi de un eşec. Nu mai dorescsă avem în România contracte cu clauze confidenţiale. Contractele pe care le încheie statul pentru firme la care este acţionar majoritar trebuie să fie publice, să poată fi văzute de toţi românii. Aşa că nu cred că a fost un eşec.
Modul de negociere a fost puţin neprofesionist. În momentul în care negociezi nişte clauze şi apoi revii asupra lor…
Se convenea asupra unor condiţii, apoi trebuiau să se consulte cu cei din Canada, pentru că în România au participat reprezentanţii unei case de avocatură.

Nu au vrut ca acest contract să fie public.

Nu au vrut contul escrow, le-am explicat că este necesar. Au acceptat abia după 4-5 ore de negocieri.
Întrebat dacă Ministerul Economiei este dispus să reia negocierile cu Roman Copper, Bode a răspuns simplu că „Termenul a expirat la 6 aprilie, ora 24.00”

Săptămâna trecută, compania canadiană Roman Copper Corp. a câştigat licitaţia pentru vânzarea de către statul român a pachetului integral de acţiuni în cadrul societăţii miniere Cupru Min, care exploatează resursele de la Roşia Poieni, unde sunt concentrate peste 60% din resursele de cupru ale României. Preţul de licitaţie a fost de 200,8 milioane de euro. Valoarea resurselor de cupru de la Roşia Poieni se ridică însă la 13-14 miliarde de euro, a declarat joi Sorin Găman, directorul Direcţiei pentru Resurse Minerale din cadrul Ministerului Economiei, în cadrul conferinţei Focus Energetic.
Preţul plătit de canadienii de la Roman Copper Corp pentru Cupru Min este unul corect şi a fost calculat doar pe baza activelor societăţii, fără a se ţine cont de resursele de cupru din sol pentru că nu acestea au fost privatizate, ci societatea, a adăugat Găman.

„Atunci când s-a făcut evaluarea, s-a făcut conform legislaţiei, pe baza activelor societăţii, fără a se ţine cont de resursele din sol. Este conform legislaţiei pentru că s-a privatizat societatea, nu zăcămintele”, a spus acesta. Ulterior, compania care a făcut evaluarea activelor societăţii (SRL-ul Evaluar din Alba Iulia) a transmis faptul că statul nici măcar nu a cerut evaluarea resurselor, ci doar a activelor societăţii.
Privatizarea Cupru Min era una controversată din mai multe motive. În primul rând, nici la 10 zile de la licitaţie, statul român încă nu ştie cine este în spatele companiei Roman Copper Corp.