Ionut Pintea, acuzat de trafic si consum de droguri, aflat in Penitenciarul Gherla a revenit cu o postare pe primul blog care este scris din spatele gratiilor. In cele ce urmeaza va redam cele scris. Puteti citi mai multe pe blogul lui si AICI. „Desi nu mi-am pregatit nici un discurs final pentru acest termen, totul a decurs in mod natural, aproape mecanic. Sedinta a durat aproape doua ore, timp in care mi-am concentrat atentia spre cei prezenti in sala. Ce am vazut: Am vazut niste tineri care stateau incremeniti in fata doamnei judecator, cu avocatii alaturi, privind speriati la fiecare gest al doamnei procuror, devorandu-i fiecare cuvant, cuprinsi de o stare avansata de emotie.

Au mai ramas mai putin de 14 zile pana la ziua cea mare, cand mi se va decide soarta. Acum mi-e cel mai greu, acum am nevoie mai mult ca niciodata de Dumnezeu, sa-mi dea puterea sa infrunt cu un curaj nebun ceea ce va urma. Ma simt ca si cum as fi blocat intr-o groapa, incercand sa ies, dar fara sorti de izbanda din cauza peretilor care mereu se surpa peste mine.

In fiecare dimineata ma trezesc cuprins de un sentiment de vinovatie, gandindu-ma cate luni, cati ani vor trece pana cand voi gusta din nou din libertate. Nu simt ca a trecut un an, dar la nivelul psihicului lucrurile sunt total diferite. Incept sa uit nume ale persoanelor cu care imi petreceam timpul, imagini ale locurilor vizitate apar in ceata.

Mi-e dor sa traiesc!!! Aici, in inchisoare, nu traiesc. Aici doar exist!

Peste tot se observa semnele primaverii. Natura revine la viata, copacii inverzesc, oamenii pasesc pe strada zambind la soarte, dar nu si eu. De-o perioada nu am mai iesit la sport, la programul de aer liber. Stau in celula, recitind unele dintre scrisorile primite, privind unele poze. E atat de linistite in noua camera incat uneori am impresia ca sunt singur.

Partenerul meu de discutii e un avocat din Satu Mare – Cornel S. Ne-am cunoscut anul trecut, in perioada de carantina. Este acuzat de trafic de influenta. De regula, subiectele ce reprezinta nucleul convorbirilor sunt momentele din viata de dinainte, cand calatoream prin tari straine. Depanam amintiri despre locurile mirifice vizitate, iar uneori ne facem planuri pentru vizitarea celor dorite.

Mi-a arata o poza ci frumoasa lui sotie, a carei lipsa, precum si a fetitei lui, o resimte in fiecare zi. Fiind un om evlavios, mereu studiind teologia, m-a facut sa inteleg unele aspecte legate de biblie, pe care nu le intelegeam. De exemplu: fiecare verset are o semnificatie care trebuie expusa, trebuie facuta inteleasa.

Conversatiile, de regula. tin pana tarziu in noapte. Dimineata a primit o vizita de la sotia lui, s-a intors radiind de fericire. Uneori, ma intreb cat la suta dintre cei aflati in arest preventiv chiar prezinta pericol pentru ordinea publica. Legea spune ca, in acest caz, impotriva persoanei retinute trebuie sa existe o asa numita “suspiciune solida”. Suna destul de univoc si clar, dar in realitate nu putem stabili coordonate fixe pentru ce e suspect si ce nu e.

Spre deosebire de tarile occidentale, unde procurorii sunt neutri, au un comportament obiectiv, dezvaluind chiar si circumstantele disculpante, in Romania procuroii slujesc doar dreptatea in majoritatea cazurilor, dar nu si egalitatea. Dar cand lucrurile se incing si apar vendetele, atitudinea celor implicati se poate schimba si mai poate fi vorba de obiectivitate.

Povestea oribilei crimei de la Igritia. Un tanar a fost incendiat

De cateva zile s-a alaturat colectivului camerei un tanar, inalt, slabut, cu o figura de copil inocet. Insa acest tanar a comis o crima in urma cu cateva luni, o crima oribila (Autorul crimei este Dumitru Pop, de 23 de ani, din Cluj-Napoca, ajutat de Marian Sergiu, de 21 de ani, n.r.). A primit 18 ani. Intr-o zi am inceput sa vorbesc cu el despre ceea ce a facut, intrebandu-l daca regreta sau ce a simtit in momentul comiterii crimei? Sa patrunzi in mintea unui criminal nu e tocmai usor. O retea intreaga de emotii, ganduri ii strabat psihicul. Uitandu-ma la el, parca vad un adolescent abia iesit din liceu, planuind urmatoarea distractie pentru weekend, alaturi de colegi. Nu-mi pot imagina ca acest tanar a fost in stare e o astfel de crima. Mi-a povestit intr-o seara cum s-a derulat acea zi:

“Cel pe care l-am ucis imi crease zile fripte mereu. Intr-o  zi l-am chemat la mine cu gandul sa-i dau o lectie. Langa mine se afla un bun prieten. Cand s-a intors cu spatele la mine, i-am infasurat o bucata de material in jurul gatului, cu intentia sa-l speriu. Cand a cazut jos am crezut ca se face doar si am continuat sa-l stang. La un moment dat am observat ca nu mai respira. Am intrat in stare de soc. I-am invelit corpul intr-o patura si am asteptat ca ai mei sa adoarma. Pe urma l-am carat in masina si am plecat spre o padure dintr-o regiune mai izolata. Acolo am turnat benzina peste cadavru si i-am dat foc. Am privit cum carnea se transforma intr-o gelatina. Nu pot uita nici acum acel miros oribil.”

VEZI AICI VIDEO DE LA FATA LOCULUI

Cam sinistra aceasta relatare, nu? Pare o poveste potrivita pentru un film horror. Imi cere tot timpul carti cu diferite subiecte, dar nici una religioasa. Oare constientizeaza fapta? Cat pot incerc sa-l ajut, sprijinindu-l moral si discutand cu el mereu.

Revenind, tensiunea e mare. Cu greu imi pot stapani nelinistea pana la aflarea sentintei. Nu e locul unde sa-mi exteriorizez emotiile, astfel as deveni vulnerabil. Fratele meu a ramas socat in momentul in care i-am povestit despre persoanele cu care sunt nevoit sa-mi impart timpul. Pentru mine insa, e la ordinea zilei sa rad, sa glumesc alaturi de criminali, violatori, hoti.

Aici, la Pnt. Gherla, sunt inchisi oameni din toate categoriile sociale. De la cel mai marunt pungas pana la primari, multimilionari, judecatori sau procurori. Aderarea la spatiul Schengen impune o dovada a rezultatelor luptei impotriva coruptiei sau crimei organizate, care in ultimii ani a cunoscut o imensa amploare.

Aseara i-am propus, in gluma, amicului meu avocat sa-i devin contabil. Ar trebui sa ceara taxa pentru consultanta juridica pe care o ofera celorlalti detinuti. Redacteaza memorii, recursuri, precum si alte cereri, iar solicitarile nu intarzie sa apara. Are o voce mult prea calma pentru a fi un bun pledant, dar la capitolul procedura penala este un adevarat expert.

Paznicii pucariei citesc blogul lui Ionut Pintea

Desi reprezint doar un nume intr-un registru, ama ramas uimit de faptul ca unii dintre agentii sectiei unde ma aflu, si nu numai, mi-au marturisit ca urmareasc cu placere blogul meu. Acele incurajari primite din partea lor, pentru a continua cu scrisul, au contat enorm de mult pentru mine. Tin sa le multumesc cu aceasta ocazie.