Ambasada SUA de la Bucureşti a comandat unui meşter popular din comuna Bârsana o poartă maramureşeană din lemn care respectă arhitectura originală specifică zonei. Potrivit unui comunicat de presă al CJ Maramureş remis miercuri, solicitarea a fost adresată autorităţilor locale prin Ministerul Afacerilor Externe pentru a pune la dispoziţia Ambasadei Statelor Unite ale Americii un obiect de artă tradiţională maramureşeană spre a fi expus în incinta noului sediu al reprezentanţei diplomatice americane din Bucureşti.
Având în vedere importanţa promovării culturii tradiţionale, ne-am simţit onoraţi să avem o poartă de lemn, ca simbol al Maramureşului, în cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti’, se arată în comunicatul de presă. Mai mulţi meşteri populari din Maramureş, renumiţi pentru talentul lor, au fost contactaţi, iar în final s-a decis ca Teodor Bârsan să execute această poartă, după desene şi modele agreate de reprezentanţii ambasadei. De altfel, meşterul Bârsan a realizat în urmă trei ani şi ‘Poarta Maramureşeană’ montată într-un parc din Viena. Montarea porţii a avut loc pe 12 martie, în pregătirea ceremoniei de inaugurare a noului sediu al ambasadei, care va avea loc spre sfârşitul lunii martie. Iscusitul meşter popular din comuna Bârsana a spus că executarea porţii din lemn solicitată de americani a fost o bucurie şi în acelaşi timp o recunoaştere a valorilor tradiţionale specifice satului maramureşan. Pe de altă parte, preşedintele CJ Maramureş, Mircea Man, a declarat că poarta din lemn alături de bisericuţele din lemn, vechi de câteva sute de ani, reprezintă imaginea zonei atât în ţară, cât şi străinătate. „‘Poarta Maramureşeană este un brand al nostru, o superbă carte de vizită a Maramureşului, a României de altfel. Ea ne reprezintă sufleteşte. Cine a avut ocazia să vadă îndeaproape o astfel de poartă a rămas cu siguranţă impresionat de modelele realizate cu măiestrie pe stâlpi, de armonia elementelor componente. Iată de ce este absolut necesar să ne recunoaştem în permanernţă valorile, să ne recunoaştem valoarea. Iar meşterului Bârsan, ca de altfel tuturor meşterilor populari care contribuie la păstrarea şi promovarea tradiţiilor noastre, îi mulţumesc pentru aportul adus, recunoscând, totodată, valoarea sa incontestabilă”, a spus Mircea Man.
Meşterul Teodor Bârsan şi familia sa lucrează lemnul de generaţii întregi, din tată în fiu. A lucrat pe lângă tatăl său de la vârsta de 16 ani, apoi lângă alţi meşteri mai în vârstă. Meşteşugul este urmat de cei doi fii ai săi şi un grup de tineri care se formează în arta prelucrării lemnului. „‘Cine este născut pentru artă nu poate să nu îi dea ascultare, iar familia mea o are în sânge de generaţii întregi”, a spus meşterul din comuna Bârsana.
Biroul de presa al CJ Maramures
