Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că, în cazul în care USL nu va câştiga alegerile parlamentare, va demisiona de la conducerea PNL. Antonescu susţine, însă, că USL va câştiga scrutinul general cu un scor considerabil şi care va fi cu 10% mai mare faţă de cel pe care Uniunea îl va obţine la locale. El a admis că în negocierile privind desemnarea candidaţilor comuni la alegerile locale există „ciocniri de interese” şi a afirmat că problemele vor fi rezolvate astfel încât la 15 martie să fie anunţaţi candidaţii. Liderul PNL a mai susţinut că priveşte cu „umor” posibila constituire a Mişcării Populare, în contextul în care discuţiile despre această construcţie sunt dintre cele mai îndelungate.

– Domnule preşedinte, de curând s-a împlinit un an de la constituirea Uniunii Social Liberale. Ce rezultate a avut acest demers?

Crin Antonescu: Cea mai importantă reuşită a acestui demers este conturarea unei alternative la actuala guvernare. În general, în mod tradiţional, electoratul român este obişnuit să judece binar, adică între Puterea existentă şi o Opoziţie unită. Aşa s-a întâmplat în 1996, în 2004, aşa se va întâmpla şi în 2012 şi cred că cea mai mare reuşită este că USL ca alternativă s-a aşezat în mentalitatea publică.

– Consideraţi că USL a avut şi eşecuri?

– Nu aş spune propriu-zis eşecuri pentru că nu au fost examene sau competiţii pe care să le treacă pentru a putea evalua în victorii şi eşecuri. Cred că are, în continuare, foarte multe probleme dificile de rezolvat. O alianţă de felul acesta, aşa cum am spus de la constituire, este o alianţă cum nu a mai fost în România, ea are câteva particularităţi care o fac unică până acum. În primul rând, este vorba de alăturarea a două partide – PNL şi PSD – care, vreme de aproape 20 de ani, au fost de fiecare dată adversare politice. În al doilea rând, este vorba de asocierea a două partide care din punct de vedere al identităţii doctrinare sunt foarte bine conturate, un partid de stânga – PSD, un partid social-democrat -, un partid de centru-dreapta – PNL. În 2004 am avut ceva asemănător în sensul că PD era atunci tot un partid social-democrat, însă PD nu a avut niciodată o identitate de stânga atât de bine conturată cum a avut-o şi o are PSD. În al treilea rând, este vorba de o alianţă de partide care au un număr foarte foarte mare de aleşi locali în funcţie, de parlamentari în funcţie. A armoniza toate aceste poziţii care există deja şi toate aspiraţiile şi toate dorinţele de a candida în diferite poziţii, în diferite locuri din ţară, nu e o misiune deloc uşoară.

– În ce condiţii s-ar rupe USL?

– Eu nu iau în calcul o asemenea ipoteză pentru că acesta ar fi într-adevăr un mare eşec pentru partidele care îl compun, pentru liderii acestor partide şi cred că ar fi o mare dezamăgire pentru o bună parte a electoratului român. Eu nu iau în calcul o asemenea variantă pentru că sunt convins că liderii naţionali şi locali ai acestor partide sunt suficient de experimentaţi pentru a înţelege că, de fapt, soarta alegerilor viitoare stă tocmai aici. Singura şansă a actualei Puteri de a se menţine şi după următoarele alegeri este o rupere a USL. Singura posibilitate prin care USL nu câştigă aceste alegeri este aceea de a se destrăma şi de aceea nu cred că aşa ceva se va produce.

– În momentul de faţă USL este în protest parlamentar. Ce rezultate a avut acesta în condiţiile în care Puterea a reuşit să-şi atingă toate obiectivele şi vorbesc, aici, de Legea lustraţiei, noi membri la CNA, validarea domnului Meleşcanu la SIE?

– Puterea şi-a atins obiectivele începând cu învestirea Guvernului Ungureanu, dar şi învestirea Guvernului Ungureanu şi validarea domnului Meleşcanu la SIE au fost făcute cu încălcarea, din punctul nostru de vedere, procedurilor parlamentare, iar sensul acestui protest parlamentar este de a face foarte clar opiniei publice că noi nu suntem asociaţi în niciun fel la ceea ce actuala Putere face. Cred că, având o majoritate constituită, aşa cum ştim că s-a constituit, păstrată, aşa cum ştim că se păstrează, Puterea poate, din punct de vedere aritmetic, să-şi rezolve aceste puncte de parcurs. Cred însă că ea va plăti un preţ politic foarte mare şi în sensul acesta cred că protestul parlamentarilor USL trebuie să continue până când îşi atinge obiectivele pentru a zice foarte clar tuturor că există lucruri pe care nu le mai putem accepta, că există lucruri pe care nu le putem juca şi că în România atunci când vom avea alegeri fiecare va trebui să facă o opţiune foarte clară pentru o variantă sau alta, că între ceea ce este şi ceea ce face actuala Putere şi noi nu există nicio cale de compromis.

– Cum văd oamenii din teritoriu protestul dumneavoastră?

– Cei care sunt membri ai partidelor noastre, cei care sunt susţinători ai partidelor noastre înţeleg care este sensul protestului şi îl susţin. Avem chiar semnale privitoare la un protest mai radical. Noi am optat pentru această formă de protest pentru a putea avea o acţiune unitară. Au fost şi voci care cereau plecarea definitivă din Parlament. Pentru marele public probabil că există încă şi confuzii, există o nouă bătălie propagandistică pe care Puterea a pornit-o, dar care din punctul meu de vedere nu are şanse, pentru că Puterea nu trebuie să demonstreze oamenilor că Opoziţia este rea sau că greşeşte făcând grevă parlamentară, ci trebuie să demonstreze oamenilor că ei guvernând rezolvă marile probleme ale acestor oameni, ori despre asta ei nici măcar nu discută, cu atât mai puţin nu rezolvă.

– Mai este de actualitate plecarea parlamentarilor USL?

– Nu. Am luat odată o decizie. Au existat şi asemenea poziţii. Am luat o decizie pe care să o urmăm toţi parlamentarii celor trei partide şi rămânem pe această formulă.

– În ceea ce priveşte Legea lustraţiei, mai mulţi democrat-liberali spun că PNL nu a participat la dezbateri pentru că nu susţine acest proiect şi, mai mult, că dumneavoastră l-aţi acoperi cumva pe Dan Voiculescu.

– Asta este o propagandă ieftină a celor de la PDL. Cei preocupaţi de subiectul lustraţiei ar trebui să-şi amintească faptul că în 1997 nu s-a putut adopta Legea lustraţiei din cauza opoziţiei PD, ar trebui să-şi amintească faptul că în 2005 preşedintele Băsescu şi Partidul Democrat s-au opus numirii lui Ticu Dumitrescu ca preşedinte al CNSAS. Cred că poziţia PNL a fost destul de clară în tot acest timp. Discuţia pe care au făcut-o ei foarte repede asupra Legii lustraţiei nici nu a dat timp PNL să se pronunţe, am făcut-o după. Noi ne aflam în acest protest parlamentar, nu a existat nicio propunere ca pentru un astfel de subiect să ne reunim să-l discutăm şi sincer cred că nimeni nu cade în capcana demagogiei PDL-iste pentru că Legea lustraţiei nu mai rezolvă nimic. PD-iştii au reuşit cu această lege a lustraţiei să facă un demers demagogic, având grijă să ferească personaje care li s-au alăturat, de tipul domnului Ungureanu sau domnului Meleşcanu, de eventuale efecte ale unei asemenea legi. Nu văd legătura între Legea lustraţiei şi senatorul Dan Voiculescu în sensul în care şi pe legislaţia de până acum Dan Voiculescu se află în nişte procese. Este problema domniei sale. Nu are niciun fel de legătură asta cu PNL sau cu USL.

– După domnul Ungureanu, la şefia SIE avem tot un liberal, pe domnul Meleşcanu. Ce credeţi că vrea să facă Traian Băsescu prin aceste numiri?

– Nu pot să dau eu socoteală de intenţiile lui Traian Băsescu. Pot să spun ce cred. Cred că încearcă, pentru a nu ştiu câta oară, fără succes, să dezbine PNL. Nu va reuşi. Teodor Meleşcanu va fi, după toate probabilităţile, exclus pe 12 martie din PNL în urma opţiunii pe care domnia sa a făcut-o. Cred că încearcă să arate cui îl mai crede că iată că este dispus la dialog cu Opoziţia, de parcă Opoziţia sau cineva din Opoziţie i-ar fi cerut conducerea unui serviciu secret. Cred, de asemenea, că încearcă să-şi vândă, eventual şi în afară, imaginea unui preşedinte care este deasupra jocului partidelor, ceea ce nu cred că are niciun fel de succes sau de credibilitate.

– Domnul Ungureanu şi-a manifestat intenţia de a avea un dialog cu Opoziţia. Aţi spus că sunteţi într-o anumită măsură dispus să acceptaţi un astfel de dialog dacă o să primiţi o invitaţie. Ce aşteptaţi de la un asemenea dialog? Ce aşteptaţi să vă spună premierul?

– Noi am spus foarte clar că oricând este vorba de un dialog real suntem gata să-l purtăm. Nu are rost să discutăm pe exprimarea unor intenţii ale premierului. Când va exista o propunere concretă de dialog vom da un răspuns. Ce aşteptăm am spus în mai multe rânduri, atunci când am declanşat protestul parlamentar, a spus-o şi Victor Ponta în discursul de la învestirea Guvernului Ungureanu.

– În 15 martie urmează să anunţaţi candidaţii la alegerile locale. Cum decurg negocierile? Aveţi pe undeva probleme?

– Există probleme în multe locuri pentru că nu este simplu să pui cap la cap şi să stabileşti circa 40.000 de candidaţi. Sunt partide care au oameni în funcţie, care au oameni foarte buni, există multe ciocniri de interese în multe locuri, dar pot să vă spun că lucrurile înaintează în fiecare zi, că toate aceste dificultăţi vor fi depăşite şi că ne vom încadra în acest calendar fără niciun fel de problemă.

– Unde credeţi că nu aveţi prima şansă în raport cu Puterea?

– Cred că, dacă ne vom organiza bine, dacă toţi actorii sau protagoniştii acestei bătălii până la nivelul ultimei comune vor fi cât se poate de înţelepţi şi de hotărâţi, nu există loc unde să nu avem şanse. Nu există bătălie dinainte pierdută. Dacă vorbim de alegerile locale, există comunităţi unde primarul nu pentru că aparţine PDL, ci pentru că are susţinere să nu poată fi bătut. Dar, cu cât ridicăm nivelul eu cred că nu există niciun judeţ, cu excepţia judeţelor cu populaţie preponderent maghiară, să nu avem o şansă să nu câştigăm şi cred că bătălia pentru toate reşedinţele de judeţ se poate da. Primarii în funcţie sunt avantajaţi de votul într-un singur tur. Votul într-un singur tur este una dintre marile probleme ale democraţiei româneşti astăzi, este nedemocratic, nereprezentativ. Eu nu cunosc alte ţări în care primarul să fie ales dintr-un singur tur. Nu este normal să fie ales dintr-un singur tur primarul, după părerea mea nici preşedintele Consiliului Judeţean nu este normal să fie ales dintr-un sigur tur. Toate aceste alegeri uninominale trebuie să-i confere câştigătorului o majoritate, că e din primul tur, că e din al doilea tur el trebuie să aibă o majoritate, indiferent de numărul celor prezenţi la vot, pentru a putea fi reprezentativ. Votul într-un singur tur dă şansa unor primari PD să-şi menţină locul, dar cred că victoria USL şi la alegerile locale va fi covârşitoare, iar la alegerile generale datele vor fi cu totul altele şi estimez un decalaj de cel puţin 10 procente între scorul USL la alegerile locale şi cel la parlamentare. Adică la parlamentare vom avea cu circa 10 procente mai mult decât la locale.

– În ceea ce priveşte primăriile de sector. Pe ce formulă mergeţi? Unde va avea PNL primari desemnaţi?

– Nu am încheiat încă acestă negociere. Vrem categoric să avem candidaţi comuni USL pe toate sectoarele. Sunt discuţii. PNL are drept prioritate de negociere sectoarele 1 şi 6 şi vom vedea care va fi formula pe care vom merge toate cele trei partide prin consens.

– Spuneaţi că excludeţi o alianţă cu UDMR în ipoteza în care aţi mai avea avea nevoie de un procent mic ca să ajungeţi la guvernare…

– Acestea sunt lucruri care nu pot fi excluse niciodată. Eu am spus doar că îmi doresc şi sunt convins că USL va câştiga aceste alegeri cu un scor considerabil peste 50%, că nu va avea nevoie de o alianţă cu altcineva şi cu UDMR şi că nu-mi mai doresc o alianţă cu UDMR. UDMR a guvernat de mulţi ani în România când cu unii, când cu alţii. Este, cred, bine şi pentru această formaţiune politică să mai treacă în Opoziţie. Eu sper ca USL, cu programul ei, cu oamenii ei, să nu aibă nevoie nici de UDMR şi nici de altcineva.

– Dacă, totuşi, într-un scenariu pesimist nu obţineţi un procentaj suficient vă gândiţi la un alt partid?

– O să discutăm chestiunea asta atunci când se va întâmpla. Eu nu am de ce să accept scenarii pesimiste. Dacă USL este o alianţă politică cu scoruri cuprinse între 55 – 60% în orice sondaj, 47 – 49% în cele mai pesimiste sondaje, clar comandate de actuala Putere, nu văd de ce noi ar trebui să ne ocupăm de scenarii pesimiste. Cred că cei care ar trebui să dezvolte scenarii pesimiste sunt cei de la Putere.

– În cazul alegerilor prezidenţiale din 2014 credeţi că Mihai-Răzvan Ungureanu va fi contracandidatul dumneavoastră?

– 2014 este foarte departe şi mie mi-e greu să ştiu şi dacă eu voi candida, darămite dacă domnul Ungureanu va candida sau altcineva. Cred că toate posibilităţile sunt deschise. Cred că domnul Ungureanu are această opţiune dacă va dori, dacă va fi susţinut de nişte formaţiuni politice sau de o formaţiune politică, dar dacă este vorba de anul 2014 este greu de făcut pronosticuri. Dacă alegerile prezidenţiale ar avea loc, dintr-un motiv sau altul, mai devreme nu este problema mea. Cred că pot să vă asigur că Mihai-Răzvan Ungureanu nu va fi candidatul USL.

– În ce scenariu v-aţi depune mandatul?

-În ce scenariu aş demisiona de la conducerea PNL? Păi în scenariul în care USL nu câştigă alegerile parlamentare. Înţelegând prin câştigarea alegerilor parlamentare formarea următorului Guvern.

– Cum priviţi posibila constituire a Mişcării Populare?

– Cu umor.

– De ce spuneţi asta?

– Pentru că niciodată în România sau în altă parte nu am văzut discuţii mai îndelungate şi mai complicate despre ceva ce nu a apărut încă şi nici nu apare. Cred că politica este un teren pe care este binevenită imaginaţia, dar în care primează faptele, realităţile. Noi discutăm despre Albă-ca-Zăpada, Mişcarea Populară, Fetiţa cu chibrituri de un an de zile şi realitatea este destul de cruntă pentru făuritorii acestui proiect. Nu are cu cine să se formeze Mişcarea Populară. Sigur că mâine PDL îl poate lua pe domnul Pavelescu, să zicem, pe care să-l intituleze PNŢCD şi cu care împreună să formeze ceva care să se numească Mişcarea Populară. Toată lumea ştie că aşa ceva nu este mai mult sau nu este altceva decât PDL. PDL poate să-şi consacre cârdăşia cu UNPR şi să-şi intituleze această alianţă Mişcarea Populară, aici este inconvenientul pentru că mişcările populare se revendică la dreapta spectrului politic, iar cei din UNPR susţin cât se poate de vocal că sunt un partid de stânga. În rest, nu prea văd cu cine s-ar putea face Mişcarea Populară şi de fapt nu este important dacă se face sau nu, important este că ea nu poate reprezenta ceva nou pe scena politică românească. Şi de aceea, eu personal cred că nu merită atâta discuţie.

– De ce credeţi că doctrina liberală se potriveşte situaţiei de acum a României şi contextului european?

– Pentru că din punct de vedere economic este clar că soluţiile nu pot veni decât de la creşterea economică, de la dezvoltarea mediului de afaceri, de la investiţii profitabile şi care să creeze locuri de muncă. Or, în sensul acesta, o politică de fiscalitate redusă şi elastică, o politică de atragere a investiţiilor, de încurajare a iniţiativei private nu are alternativă. Chiar programul economic al USL, deşi este concepţia comună a unui partid de dreapta şi a unui partid de stânga, din punctul de vedere al politicilor fiscale, al politicilor economice, are un caracter mai degrabă liberal. Eu cred, şi asta este foarte important, că în România şi în alte locuri din Europa există ameninţări ca sub justificarea crizei să se limiteze, să se pună în pericol valori ale democraţiei liberale şi ale statului de drept, care ţin de separaţia puterilor în stat, care ţin de drepturile şi libertăţile civile. Toate lucrurile acestea trebuie apărate şi trebuie consolidate în România. Cred că liberalismul politic este la ordinea zilei şi face sens în anii următori.

– În prezent există două curente principale în gândirea economică: ieşirea din criză prin măsuri de austeritate sau prin stimularea producţiei şi a consumului. Pe ce soluţie veţi merge dumneavoastră?

– Categoric pe a doua şi până la urmă toată lumea în Europa este conştientă de acest lucru. Eu m-am întors zilele acestea din Germania, unde am avut pe această temă discuţii şi cu vicecancelarul german Philipp Rosler, cu ministrul economiei şi energiei şi la Ministerul de Externe. Germania, de pildă, care este implicată într-un plan de redresare şi de stabilitate al Europei din punct de vedere economic, înţelege că măsurile de austeritate sunt numai o parte a acestui plan şi că, de fapt, doar din măsuri de austeritate nu s-a însănătoşit nimeni. Creşterea economică, dezvoltarea producţiei, a producţiei industriale mai cu seamă, crearea unor locuri de muncă la un nivel semnificativ asta este şansa economică a Europei şi cei care cred că aplicând numai măsuri de austeritate au rezolvat problema se înşală amarnic. De altfel, lucrurile au fost spuse foarte limpede de mari economişti ai lumii, au fost spuse de noul director general al FMI Christine Lagarde. Sunt deja de notorietate. Cred că această fază a austerităţii este deja depăşită. Marea problemă, astăzi, a Europei şi implicit a României este cea a creşterii economice.

– UE a amânat o decizie cu privire la aderarea României la Schengen până în septembrie. Cum ar trebui autorităţile să abordeze această problemă cu Olanda?

– Îmi este greu mie, care nu sunt nici preşedinte, nici ministru de externe, nici premier, nu am toate datele acestor negocieri, să spun ce ar trebui să facă şi cum ar trebui să facă. Ceea ce pe fond este de necontestat este că România şi actuala Putere ar fi trebuit să aibă o politică mult mai fermă în ceea ce priveşte combaterea corupţiei, eficienţa în sistemul vamal. Au crezut că îi pot păcăli cu tot felul de lucruri declarate, cu tot felul de bilanţuri triumfaliste în această privinţă şi iată că nu i-au păcălit pe toţi. Cred, pe de altă parte, foarte realist, că România nu şi-a jucat suficient toate cărţile într-un ansamblu mai larg. Fiecare ţară are nişte probleme. Există momente când alţii au nevoie de tine şi pe care trebuie să le foloseşti să-ţi rezolvi problemele tale. De exemplu, atunci când, să spunem, Germania sau Franţa au avut nevoie şi de România pentru a impune acest Tratat de stabilitate fiscală, probabil ar fi fost un bun prilej pentru România să-şi rezolve probleme ale ei, cum ar fi aderarea la spaţiul Schengen. Sunt comentarii din afară, pentru că în asemenea chestiuni trebuie să dispui de toate datele de care numai cei care sunt la Putere pot dispune.

– Ce politician de la Putere apreciaţi dumneavoastră?

– Niciunul. Îmi pare rău foarte rău să o spun. Sigur că există nuanţe între unul şi altul, sigur că toţi oamenii sunt diferiţi, dar din peisajul actualei Puteri nu cred că există un om, un personaj, o personalitate care într-un moment sau altul să fi adoptat o poziţie pentru care să merite respectul sau aprecierea mea. Regret acest lucru, pentru că în general sunt un om care cred că valorile sunt împărţite, că nu sunt unii albi şi unii negri, că în general există oameni cu conştiinţă, caracter, personalitate peste tot. Regimul Băsescu a făcut ca tabăra Puterii să se dizolve, să nu mai avem personalităţi care să se manifeste şi să avem de fapt o serie de îngânări ale discursului liderului maxim, ceea ce mie îmi taie posibilitatea să remarc în acest moment sau să apreciez pe cineva din tabăra Puterii.