Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este un program finanţat de Uniunea Europeană (80% ) şi Guvernul Român (20%). În acest program e inclusă şi Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri.

La îndemnul primarului Lucian Morar – dornic să învioreze activitatea economică în localitatea pe care o păstoreşte -, la această măsură au aplicat 11 „tineri fermieri” (cu vârsta de până la 40 de ani neîmpliniţi) din oraşul Ulmeni şi satele aparţinătoare. Ei au vizat înfiinţarea sau preluarea de plantaţii (de cca. 30 ari fiecare) de buxus (plantă utilizată la gardul viu; în funcţie de înălţime şi diametru, preţul ei de vânzare variază între 30 şi 50 lei). Primarul i-a asigurat că îi va sprijini la întocmirea şi aprobarea documentaţiei şi obţinerea finanţărilor, efortul lor principal constând în a avea terenul necesar, a semna cererile de finanţare şi a ridica banii.

Într-adevăr, în sesiunea din septembrie-noiembrie 2009, cele 11 cereri de finanţare au fost aprobate, fiecare aplicant urmând a primi câte 25.000 de euro (60% la înfiinţarea plantaţiei şi 40% într-o a doua tranşă).

E vorba de:

1) MORAR CARMEN CAMELIA – Ulmeni

2) MORAR FILIP EMANUEL – Chelinţa

3) MUREŞAN DĂNUŢA – Ulmeni

4) MATYAS GABRIEL – Tohat

5) LUCA VLAD – Ulmeni

6) CIURCAŞ CRĂCIUNEL MARINEL – Ţicău

7) POP ANGELA – Ulmeni

8.) POP ALIN NICU – Ulmeni

9) MOLNAR EVA – Arduzel

10) OROS VLAD ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ – Someş Uileac

11) POP IONUŢ SERGIU – Chelinţa.

Între tinerii fermierii „instalaţi” se numără şi soţia primarului, Carmen Camelia Morar, şi o altă rudă, Filip Emanuel Morar.

Uite buxusul, nu e buxusul!

Deşi plantaţiile nu se regăsesc în teren (lucru de notorietate în Ulmeni), prima tranşă de 15 000 de euro a fost aprobată şi livrată. Acest lucru a fost posibil fiindcă la cererile de finanţare s-au folosit imagini de la o plantaţie existentă în Ulmeni, aparţinând unui domn Fane (care o are de multă vreme). S-au găsit se pare, 11 unghiuri diferite de fotografiere a plantaţiei, imagini care, ataşate la dosarele celor 11 solicitanţi, s-au dovedit a fi convingătoare. „La înţelegere”, s-a găsit şi înţelegere la directoarea adjunctă de la Oficiul Judeţean de Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJDRP) Maramureş, Rodica Victoria Miclăuş. Cea care a coordonat echipa de inspecţie a îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea primei tranşe, concluziile controlului fiind definitivate la un restaurant din Ulmeni. „Fermierii” care nu au mişcat nici măcar un pai, darmite buxus, au ridicat prima tranşă de 15 000 euro şi i-au dus direct la ”mentorul” lor. Căci au înţeles că în economia de piaţă nu există servicii gratuite, iar ”mentorul” trebuie să îşi recupereze cheltuielile prilejuite de înfiinţarea culturilor… neînfiinţate. După scăzământul de rigoare, din cei 15 000 de euro euro, unii dintre „tinerii fermieri instalaţi” susţin că au primit înapoi între 1000 euro şi 5000 de euro. Cel care a primit doar 1000 de euro a utilizat aceşti bani pentru a da un chef de pomină, pe principiul „cum au venit banii, aşa să se ducă”.

Practic, s-au încasat 165.000 de euro, fără ca să fie îndeplinite condiţiile finanţării. Trebuie precizat că verificarea pe teren se realizează de către OJPDRP pentru toate cererile de finanţare conforme şi e obligatorie pentru acordarea tranşelor de bani. Fără complicitatea unui factor de răspundere din OJPDRP nu e posibilă „păcălirea” instituţiei şi acordarea banilor.

La solicitarea de informaţii pe Legea 544 depusă de www.izpenal.ro pe această temă,. OJPDRP ne-a răspuns întâi că solicitarea va fi trimisă la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Apoi ni s-a comunicat că nu pot furniza informaţii, prevalându-se de art.5 al Anexei 1 de la contractul de finanţare, care prevede: „Autoritatea contractantă şi beneficiarul se angajează să păstreze confidenţialitatea rapoartelor şi a oricărui document, informaţie sau alt material de care să ia la cunoştinţă executarea prezentului contract. Informaţiile pot fi furnizate doar autorităţilor competente”. Numai că răspunsul nu a cuprins nici măcar datele publice – existente pe site-ul APDRP – care se referă la numele beneficiarului de contract, locaţia unde se înfiinţează plantaţia şi suma aprobată. E un element care atestă faptul că semnatara răspunsului, directoarea adjunctă a OJPDRP Maramureş, Rodica Miclăuş, nu a dorit să ofere nicio informaţie care ar fi putut conduce – Doamne fereşte! – la lămurirea „afacerii”. Într-o discuţie purtată pe această temă, Rodica Miclăuş s-a rezumat la a spune că – dacă nu sunt îndeplinite criteriile de finanţare sau s-a încetat activitatea înainte de termenul minim de 3 ani de la data depunerii solicitării de plată – beneficiarii vor trebui să returneze toţi banii primiţi.

Probabil se mizează pe trecerea timpului, pentru a ieşi din termenul minim obligatoriu pentru păstrarea plantaţiilor. Şi dacă nu apar „organe competente” care să aibă acces la documentaţie, se poate proceda la fel cu plata celei de a doua tranşe, eventual acordată chiar în pragul împlinirii termenului de trei ani. Mai ales că „verificarea condiţiilor pentru acordarea celei de a doua tranşe nu poate depăşi 36 luni de la data aprobării de către APDRP a deciziei pentru acordarea sprijinului”.

Dar poate că se va autosesiza o autoritate – cum ar fi DLAF (Departamentul pentru Lupta Antifraudă), OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) sau DNA – competentă să primească de la OJDRP Maramureş informaţiile confidenţiale, legate (şi legale) de plantaţiile de buxus din Ulmeni.

Izpenal