Mai marele ”revoluționarilor” băimăreni, Adiel Florian, a fost convocat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor în vederea susținerii demersurilor pentru păstrarea privilegiilor pe care aceștia le-au dobândit de-a lungul anilor. Cei șapte băimăreni care au pus lăbuța ilicită pe câte un certificat de revoluționar, sunt împotriva aplicării noilor prevederi care îi lasă fără circa 2.200 lei pe lună, simbrie nesimțită primită pentru fapte pe care nu le-au făcut niciodată. Pentru că cei șapte impostori magnifici (între timp unul a dat colțul și-au rămas doar șase) n-au mobilizat și condus grupuri sau mulțimi de oameni, n-au construit baricade împotriva forțelor de represiune, n-au ocupat obiective de importanță vitală pe care să le apere până pe 25 decembrie, data judecării și împușcării lui Nicolae Ceaușescu așa cum scrie în lege. A, au sărit gardul de la Miliția Județeană și au intrat în birourile fostei Securități, cel mai probabil pentru a pune mâna pe propriile dosare de informatori. Știau ei ce știau… Le-a luat ceva timp, au zăbovit vreo câteva ore acolo, până ce unul dintre ofițeri i-a ajutat să-și ducă ”misiunea” la bun sfârșit. Între timp instituția a fost preluată de armată, așa că ”revoluționarii” au plecat către case. Dar nu numai de simbrie au beneficiat ”magnificii”, ci și de alte facilități: cumpărarea sau închirierea de spații comerciale la prețuri de nimic, scutiri de plata taxelor și impozitelor, atribuirea unor terenuri etc. Adiel se plângea mai dăunăzi, că Primăria nu le-a dat terenuri la toți ”tovarășii de arme” (apropo, oare ce se mai aude de pistolul tip Carpați și muniția aferentă, dispărut pe vecie din sediul revoluționarilor în toiul evenimentelor din 89?). Bine în schimb că măcar lui i s-a făcut ”dreptate”, având în vedere că de peste două decenii este stăpân peste câteva hectare de teren pe care se află piețele și târgul din municipiu. Adică are el teren și în locul celorlați… Nu numai cei șapte au intrat atunci în sediul Securității, au mai fost vreo 20 de persoane. Printre aceștia îi amintesc pe Radu Trif și Marius Mureșan (Jair), dar niciunul n-a cerut certificat de revoluționar, pentru că, vorba unuia dintre ei ”atunci ar fi trebuit să primescă toți cei 15-20.000 de băimăreni care au ieșit în stradă”. Noi zicem că Adiel trebuie să meargă mai departe și să înceapă demersurile pentru ca Baia Mare să fie declarat ”oraș martir”, în acest caz ”revoluționarii” având mult mai multe privilegii. Veți spune că nu se poate asta, deoarece în Baia Mare n-au fost înregistrate victime în timpul evenimentelor de atunci. Dar, ce revoluționari au fost? Nu, n-au existat, dar există certificate (cumpărate) de revoluționar…

D.D. Mărieș