Moneda naţională a Ungariei s-a prăbuşit, miercuri, în raport cu euro, care acum valorează 319 forinti, depăşindu-se recordul negativ de 317 forinti înregistrat pe 14 noiembrie. Totul se întâmplă pe fondul retrogradării Ungariei la categoria „junk” de către două din cele trei mari agenţii de rating şi al încetării negocierilor cu UE şi FMI pentru un împrumut salvator.
În lipsa acestuia, guvernul a recurs la majorarea TVA de la 20% la 25%, iar în noiembrie taxa a sărit la 27%, cea mai mare valoare din Europa. Au fost impuse taxe suplimentare şi companiilor de telecomunicaţii şi marilor lanţuri de supermarketuri. Mai mult, a fost naţionalizat pilonul privat al sistemului de pensii, care acumulase 10 miliarde de euro. Însă măsurile nu au fost suficiente. Potrivit Bloomberg, în guvernul de la Budapesta au început să apară semne de panică, pentru că în acest ani trebuie plătite datorii de 15 miliarde de euro, o parte din suma fiind datorată FMI. Din cauza căderii forintului şi a creşterii dobânzilor cerute de investitori la peste 10%, a fost oprită vânzarea unor obligaţiuni pe zece ani.
Guvernul a atentat la independența Băncii Centrale
Mărul discordiei în negocierile cu FMI şi UE îl constituie atentatul guvernului la adresa independenţei Băncii Centrale a Ungariei şi impunerea, în 2010, a unei taxe pentru bănci pe o perioadă de trei ani. În momentul venirii la putere, guvernul Fidesz a renunţat la împrumutul contractat la FMI de precedentul executiv. Ministrul de Finanţe Gyorgy Matolcsy îşi menţine însă atitudinea dură faţă de FMI, cu toate că moneda s-a depreciat cu 15% în trei luni în lipsa unui acord care să liniştească pieţele financiare. „Nu ne putem mula politica economică pe cea a FMI, atât timp cât ei au obiecţii împotriva oricărei decizii de a elibera oamenii din cătuşele băncilor”, spunea Mtolcsy în decembrie 2011. Chiar dacă ministrul de Finanţe este considerat de către premier „mâna dreaptă”, Matolcsy nu face parte din echipa de negociere a unui nou imprumut FMI în acest moment. Cei trei negociatori sunt Tamas Fellegi, ministrul Dezvoltării, Antal Rogan, preşedintele comisiei economice din parlament, şi Gyula Pleschinger, secretar de stat în Ministerul Economiei. Fellegi a declarat într-un interviu că Ungaria are nevoie cât mai repede posibil de un împrumut FMI.
Guvernul Orban aruncă Ungaria în criza politică
Gyula Pleschinger a sugerat că „nu ar fi o tragedie” dacă Ungaria nu va ajunge la un acord cu FMI, însă economistii nu par a fi de acord. „Suntem foarte aproape de punctul de fierbere în Ungaria, cu o criză care poate deveni mai mult decât una macroeconomică. Ma tem ca aceasta criză va avea mai multe dimensiuni. Cât priveşte moneda, aceasta se tranzacţioneaza la un minim record din cauza riscurilor financiare. Însă criza poate deveni politică. UE este foarte îngrijorată de ultimele evoluţii politice din Ungaria şi răspunsul UE va fi, fără îndoială, dăunător pentru încrederea investitorilor”, spune Benoit Anne, economist la Societe Generale. Parlamentul, dominat în proporţie de peste 60% de partidul Fidesz al premierului Viktor Orban a adoptat o constituţie care a intrat in vigoare pe 1 ianuarie şi care a fost criticată de Consiliul Europei şi SUA pentru atingerea pe care o aduce unor drepturi fundamentale, dar şi pentru spiritul revizionist al preambulului. Ambasadorul SUA la Budapesta a refuzat să participe la ceremonia intrării în vigoare a legii fundamentale. Totodată, constituţia reduce atribuţiile Curţii Constituţionale şi impune un impozit unic pe venit aproape imposibil de modificat de o nouă putere.
Sursa: cotidianul
