Nu, Naşterea Domnului nu se serbează pe data de 25 decembrie a fiecărui an. Care Domn? Ce Naştere? Pe 25 decembrie e atunci când nouă ni se dă liber de la serviciu, în ciuda intenţiei şefului de a ne ţine acolo şi în acea zi, eventual până târziu, amintindu-ne constant că un bun profesionist se dedică 100% muncii sale.
Bineînţeles că el face aceste afirmaţii din fotoliul propriei sufragerii. E atunci când reuşim să legăm câteva libere şi să evadăm puţin la munte cu ăştia mici şi cu nişte prieteni. Sau să ajungem la ţară, la părinţi, pentru câteva provizii. Nu e mare lucru, dar pentru noi contează. După atâta muncă, sunt bine-venite câteva zile de relaxare. Nu îmi amintesc în momentul ăsta ca pe 25 decembrie să se mai întâmple şi altceva.

E un fel de Revelion, cu zile în care nu ajungem la slujbă. A! Uitasem. Evident, pe 25 decembrie vine Moşul cu daruri pe care le lasă sub brad, spre încântarea celor mici, care îl şi le aşteaptă cu nerăbdare. Mă rog, anul ăsta la noi în primul rând Moşul a venit mai devreme, iar în al doilea rând a venit de mai multe ori, de se întrebau copiii cât de mulţi Moşi pot ajunge într-un an la ei.

Deci până şi Moşul a fost o chestie destul de banală. Şi oricum, Christmas-ul cred că ţine toată luna decembrie. Chiar spuneau ăştia la televizor într-o reclamă: Cumpără acum. Anul acesta Moş Crăciun vine mai devreme şi pleacă mai târziu. Nu aţi văzut vitrinele mallurilor împodobite de sezon, nu sesizaţi ofertele generoase pretutindeni, muzică peste tot, posturi de radio în pas cu moda, Merry Christmas, Feliz Navidad, Jingle Bells? Nu simţiţi aşa spiritul Crăciunului? E ceva în aer, care te îndeamnă să fii bucuros. E pur şi simplu magia sărbătorilor, pentru că Moş Crăciun priveşte într-un glob tot ceea ce se întâmplă şi îndeplineşte toate dorinţele.

Hristos? Nu îmi sună cunoscut. Iisus Hristos, Pruncul din iesle? Ce nume! Care este prenumele şi care este numele de familie, în primul rând? Şi cine mai pune astăzi la copii numele astea? Ce să caute un Prunc în iesle, laolaltă cu animalele? Nu s-au autosesizat cei de la Protecţia Copilului? E cumva vreun copil abandonat? Să fim serioşi, acum există modalităţi moderne şi în orice caz mult mai sigure pentru îngrijirea nou-născuţilor. Chiar în iesle? Cred că glumiţi sau, dacă nu, sigur vorbiţi despre un desen animat. Pentrul El cântăm colinde? Dar le înţelege pe toate El, un copil? Şi pe cele în engleză de genul Deck the halls with boughs of holly sau We wish You a Merry Christmas? Păi de la ce vârstă a început engleza, că la noi spun specialiştii că abia la un an şi jumătate pot începe cei mici? La alţii se poate, numai la noi nu…

Pe Iisus Hristos Îl găsim în Biserică? Dar cum a reuşit Biserica şi mai ales cine i-a dat dreptul să îşi asume doar pentru Ea această istorisire? Chiar dacă întâmplarea are valoare pentru fiecare dintre noi, de ce trebuie să o primim neapărat de la Biserică? Pe google nu se găseşte?
Avertisment! Citiţi cu atenţie aceste rânduri. Ele conţin într-o proporţie de 99,9% realitate cotidiană pură, care trebuie diluată în răbdare înainte de consum. Dacă apar manifestări neplăcute, adresaţi-vă autorului sau unui prieten ce poate înţelege, descifra şi traduce sarcasmul. Asemănarea cu personaje din prezent nu este absolut deloc întâmplătoare.
Diac. Cosmin Pricop