Reducerea costurilor şi, în special, reducerile de personal au urcat pe lista de prioritati, atât pentru băncile de retail cât pentru cele de investiţii pentru următoarele şase luni. Băncile vor avea de confruntat creşterea îngrijorărilor în privinţa economiei europene şi a crizei datoriilor suverane, conform European Banking Barometer, lansat astăzi de Ernst & Young.
European Banking Barometer este un studiu bi-anual care include 270 de bănci europene din ţări precum Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Ţările Nordice, Polonia, Spania, Elveţia şi Marea Britanie.
In prima jumătate a lui 2013 reducerea cheltuielilor va atrage după sine noi reduceri de locuri de muncă.R
educerea cheltuielilor s-a clasat mai sus în topul priorităţilor, devenind doua cea mai importantă prioritate a băncilor europene, după managementul riscurilor şi reglementare. Drept urmare, 45% dintre băncile europene estimează reduceri de personal în următoarele şase luni. Băncile din Olanda şi din Marea Britanie vor fi afectate cel mai mult, 70% şi, respectiv, 64% din numărul total de bănci de pe aceste pieţe estimând reduceri de personal. Băncile din Ţările Nordice sunt mai optimiste, dar chiar şi în această regiune 22% dintre bănci estimează reduceri de personal.

Conform raportului, poziţiile din head office vor fi primele afectate, 58% dintre băncile incluse în raport estimând reduceri pe aceste poziţii. Cele mai mari tăieri se estimează să aibă loc pe zona de universal şi corporate/investment banking, unde peste jumătate dintre repondenţi estimează reduceri de personal. Băncile de retail şi cele de wealth management sunt insa mai puţin pesimiste în această privinţă.

Reducerile de costuri, procesele de optimizare şi minimizarea cheltuielilor non-esenţiale se numără acum între primele cinci priorităţi ale băncilor pentru următoarele şase luni. Deja am asistat la un început al valului reducerilor, iar barometrul arată că acestea nu vor rămâne cazuri izolate – aproape jumătate dintre băncile din Europa estimează reduceri la nivel de personal, în încercarea de a menţine sub control cheltuielile, în contextul unui climat economic cu performanţe slabe.

Se aşteaptă o creştere a impactului crizei datoriilor suverane
Îngrijorările sunt în creştere şi în ceea ce priveşte impactul crizei datoriilor zonei Euro în următoarele şase luni. Băncile spaniole, franceze, elveţiene şi italiene sunt cele mai îngrijorate în această privinţă, în timp ce la polul opus se situează băncile olandeze şi belgiene. Mai mult decat atât, îngrijorările macroeconomice continuă să domine industria bancară europeană, 40% dintre bănci estimând ca economia va urma acelaşi parcurs, iar 42% dintre ele estimând că mediul economic se va înrăutăţi.

Puţini sunt executivii dispuşi să facă estimări dacă performanţele financiare ale băncii pe care o reprezintă vor creşte sau se vor diminua semnificativ pe termen scurt. Excepţia o reprezintă Marea Britanie, unde 59% dintre executivi estimează o îmbunătăţire a performanţelor.

Sectorul bancar va fi remodelat în urma acţiunilor de consolidare, vânzări de active şi parteneriate de tip joint ventures

47% dintre bănci se aşteaptă la o consolidare semnificativă a pieţelor lor în următorii trei ani. Cu toate acestea, piaţa este împărţită diferit din punct de vedere geografic – în timp ce aproape toţi respondenţii elveţieni şi 78% dintre respondenţii spanioli anticipează această remodelare a peisajului, doar 1 din 10 bănci din Marea Britanie fac acest lucru şi niciuna dintre băncile din Belgia nu prevăd această consolidare.

Consolidarea din sectorul bancar este anticipată să se manifeste şi pe segmentul serviciilor de planificare financiară (welth management) şi al serviciilor bancare personalizate, chiar şi în cazul unor bănci specializate care se aşteaptă mai puţin să vadă consolidare în pieţele lor.
Dincolo de consolidare, două treimi dintre bănci sunt susceptibile de a lua în considerare vânzarea şi cumpărarea de active precum şi realizarea de parteneriate de tip joint ventures.
Aproximativ 30% dintre băncile chestionate intenţionează să vândă din active în următoarele şase luni, estimându-se ca băncile spaniole şi cele britanice să fie cele mai active. 29% dintre băncile europene sunt, de asemenea, susceptibile de a lua în considerare parteneriate de tip joint ventures sau alte tipuri de parteneriate pentru a funcţiona pe mai departe.

Accent pe majorarea rezervelor de numerar şi reducerea datoriilor
Datorită presiunilor continue pentru cerinţe de capital mai stricte, băncile încearcă să îşi majoreze rezervele de numerar printr-un mix de acţiuni.

Aproximativ 56% dintre bănci intenţionează să introducă mai multe programe de stimulare pentru a atrage mai multe depozite de la clienţi, 53% plănuiesc să îşi reducă bilanţul contabil, în timp ce aproximativ 44% intenţionează să îşi reducă raportul credite-depozite.

Estimările arată că in continuare creditarea va rămâne restrictivă
85% dintre bănci estimează că provizioanele lor vor rămâne la nivelul de acum sau vor creşte pe termen scurt, în timp ce doar 15% anticipează că acestea vor scădea. Băncile din Polonia, Spania şi Italia estimează o creştere mai semnificativă a provizioanelor; 67%, 56% şi, respectiv 54% dintre respondenţii din aceste ţări anticipează o majorare a lor, comparativ cu doar 23% în ţările Nordice, 30% în Austria şi Olanda şi 32% în Regatul Unit.

Băncile estimează, de asemenea, că politicile de creditare a corporaţiilor vor deveni din ce în ce mai restrictive. Serviciile medicale şi industria IT sunt singurele sectoare care înregistrează o oarecare relaxare, în timp ce construcţiile, sectorul imobiliar comercial şi transporturile rămân foarte restrictive. În plus, 34% dintre bănci estimează că împrumuturile către clienţi se vor diminua în următoarele şase luni.

Creditarea rămâne restrictivă în Europa, iar băncile sunt tot mai îngrijorate de impactul creditelor neperformante asupra bilanţului lor, care are un efect secundar şi asupra politicilor de creditare. Sectoarele în care creditarea va fi restrictivă se corelează cu sectoarele în care se înregistrează un număr ridicat de credite neperformante, precum imobiliare şi construcţii. Această filosofie va avea un impact şi asupra împrumuturilor către persoane fizice, iar nivelul creditelor ce urmează să fie acordate va depinde de posibilitatea clienţilor care au obţinut deja împrumuturi de a le plăti. În plus, băncile vor continua să încerce să atragă noi depozite de la clienţi.