Rezultatul alegerilor parlamentare cade ca o ghilotină. PDL-ul, marele şi arogantul partid al regimului Băsescu, e buimac. Seamănă cu un beţiv pe şapte cărări. A ajuns aproape egal cu partidul caricaturii politice numite Dan Diaconescu. Numai că acesta nu se chinceşte, ci urcă. Ce-i PP-DD-ul dacă nu România Mare a anului 2012? O altă operă politică scrisă în laboratoarele serviciilor secrete româneşti!
Şi ce a rezultat după o guvernare arogantă, incompetentă, de şterpelit şi de scos ochii oamenilor? Un PDL egal cu partidul fantomă, scos de serviciile secrete pe seama Elodiei şi a arestărilor lui Dan Diaconescu. Vă daţi sema că Adriean Videanu nu este decât cotorul geniului economic de Videle, egal cu Dan Diaconescu, gluma naţională a unui vis urât de Caracal. Două caricaturi gălăgioase şi nimic mai mult! PDL-ul aroganţei din discursurile Monicăi Macovei şi ale lui Cristian Preda a ajuns în faţa unui examen rece (şi la propriu, şi la figurat) cu judecata electoratului român. N-a primit decât mătură şi făraş. Şi un coş pentru deşeurile şi excesele politicii.
Aceste alegeri au arătat fără putinţă de tăgadă ce cumplite mediocrităţi erau şi sunt Cezar Preda, Roberta Anastase, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Cristian Boureanu sau Anca Boagiu şi Sulfina Barbu. Şi mulţi dintre cei care se împăunau cu puterea dată de regimul Băsescu. Răspunsul electoratului a fost necruţător. Şi pentru dezmăţul cheltuielilor, şi pentru dispreţul faţă de popor, şi pentru căpuşarea statului şi a instituţiilor sale. Şi pentru fonfăiala preţioasă de bărcuţe fără tărtăcuţe.
Dacă n-ar fi fost viscolul şi vremea de afară, şomerii, defavorizaţii, nefericiţii şi revoltaţii ar fi ieşit într-un număr copleşitor. Şi rezultatul ar fi fost altul. Ca o condamnare în piaţa publică. La o aşa mare nemulţumire (ajunsă la un pas de revolte), pe o vreme normală, ar fi ieşit probabil un 75% din electoratul de 15-16 milioane de oameni (sau cât o mai fi prin România!). Adică un fel de 65% din acest 18 milioane şi ceva, rămas valabil ca o ficţiune de contabil beat. Să nu uităm că vorbim de un rezultat de aproximativ 60% din votul unui electorat umflat. Contând, de fapt, pe cele 15-16 milioane de alegători, probabil că în condiţii normale ar fi rezultat un 75% în favoarea USL.
Să ne înţelegem! Ne aflăm în faţa unui procentaj copleşitor care este îndreptat mai mult împotriva lui Traian Băsescu şi a oamenilor săi şi mult mai puţin în favoarea acestei alianţe. E un fel de răzbunare pe viscol pentru un vot canicular furat cu sprijin european şi american.
Alegerile de duminică nu sunt doar un dezastru pentru PDL. Dezastrul cel mare îl vizează pe Traian Băsescu. Omul acesta, urechist în toate părerile şi iniţiativele sale, primeşte un răspuns necruţător al poporului său. Şi pentru împrumuturile de sacrificiu, şi pentru ideile şi proiectele după ureche, aplicate pentru a trage foloasele cuvenite cu toată banda sa.
Traian Băsescu a fost taxat şi pentru excesele sale europene făcute în stil non-european şi pentru filo-americanismul său contractual, nu de convingere sau de vocaţie.
Traian Băsescu a fost taxat pentru minciunile şi pentru improvizaţiile sale, pentru felul în care a folosit serviciile şi instituţiile, socotindu-se un fel de proprietar al statului român şi al nenorocitului său partid. Traian Băsescu, ca orice marinar cu zaruri norocoase, s-a crezut alesul destinului, nu al poporului său.
Dezastru în economie, dezastru în instituţiile publice, dezastru în PDL, dezastru pentru instituţia prezidenţială, dezastru pentru politica slugarnică a serviciilor secrete (atât de agresive în presă şi în politică în aceste zile!). Toate acestea au dus la rezultatul de duminică, adică la o forţă politică aproape copleşitoare, de care ar trebui să ne temem exact cum ne-am temut de cele de dinainte deşi în primele zile am sperat, chiar am crezut că vor fi altfel!
Cornel Nistorescu