Religie
Cuv. Daniil Stalpnicul si Luca cel Nou – Stalpnicul (calendar creștin-ortodox)
Sf. Damasus I (calendar Romano-catolic)
S Daniel Stilitul (calendar greco-catolic)
Evenimente
1816: Indiana a devenit cel de–al 19–lea stat al SUA
1861: Proclamația către națiune a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) prin care aducea la cunoștință oficial ca „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată”
1901: A fost trimis primul semnal radio transatlantic de către italianul Guglielmo Marconi, de la Poldhu din Cornwall, fiind recepționat de Persy Wright Paget, la St. John, din Newfoundland
1916: Primul război mondial: În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916 se formeaza la Iași un guvern de concentrare națională I.C. Brătianu-Take Ionescu
1936: Edward al VIII–lea, rege al Angliei din 20 ian. 1936, anunță, printr–un comunicat radiofonic, abdicarea de la tron, în favoarea fratelui său și opțiunea pentru o viață normală, dincolo de celebritate, alături de femeia pe care o iubește, americana Wallis Simpson
1941: Al doilea război mondial: Germania și Italia declară război SUA
1946: A fost creat Fondul Natiunilor Unite pentru Copii, UNICEF, cu sediul central la New York
1958: A fost arestat sub acuzația de „uneltire contra orânduirii sociale” filozoful Constantin Noica, condamnat la 24 de ani de muncă silnică, la 1 martie 1960
1972: Apollo 17 ajunge pe Luna
1994: Intrarea trupelor rusești pe teritoriul republicii separatiste Cecenia. Potrivit estimărilor internaționale conflictul s–a soldat cu aproximativ 100 000 de victime dintre care aproximativ 80% din rândul populației civile
2000: Ion Iliescu (PDSR) a ieșit învingător în al doilea tur de scrutin, devenind, pentru a doua oară, președintele României. A depus jurământul pentru această funcție la 20 dec. 2000
Nașteri
1475: Leo al X-lea, papă (d. 1521)
1709: Louise Elisabeth de Orléans, soția regelui Ludovic I al Spaniei (d. 1742)
1781: David Brewster, fizician scoțian, cel care a descoperit caleidoscopul (d. 1868)
1803: Hector Louis Berlioz, compozitor și dirijor și teoretician muzical (d. 1869)
1810: Alfred de Musset, poet, prozator și dramaturg francez (d. 1857)
1843: Robert Koch, medic german ce a descoperit bacilul tuberculozei, laureat al Premiului Nobel în 1905 (d. 1910)
1882: Max Born, fizician, Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 1954; a adus contribuții în mecanica cuantică (d. 1970)
1892: Leo Ornstein, pianist și compozitor rus (n. 2002)
1904: Felix Nussbaum, pictor german (n. 1944)
1905: Eugen Fink filozof și padagog german (n. 1975)
1911 – S–a născut Nagub Mahfouz, scriitor egiptean, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1988, primul scriitor de naţionalitate arabă laureat al acestui premiu; acordarea acestei distincţii a fost contestată de către arabi care l–au acuzat de tratarea exclusivistă a problemelor Egiptului; la 14.10.1994, scriitorul a fost ţinta unui atentat al fundamentaliştilor islamici, căruia i–a supravieţuit cu greu (m.30.08.2006).
1912: Carlo Ponti, producător de film italian (d. 2007)
1913 – S-a născut actorul Jean Marais (pe numele adevărat Jean Marais-Villain), vedetă a cinematografului francez (filmele “Nopţi albe”, seria “Fantomas”, “Şapte băieţi şi-o ştrengăriţă”) (m.08.11.1998).
1918: Aleksandr I. Soljenițîn, scriitor, dramaturg, istoric rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1970 (d. 2008)
1929: Kenneth MacMillan, dansator și coregraf britanic (d. 1992)
1930 – S–a născut Jean Louis Trintignant, actor şi regizor francez (“Şi Dumnezeu a creat femeia”, „Un bărbat şi o femeie”, “Trei culori: roşu”).
1931: Rajneesh Chandra Mohan, guru indian și filosof (d. 1990)
1935: Ferdinand Alexander Porsche, designer german și proprietar de firmă
1938: McCoy Tyner, muzician american
1939: Ulrich Heinrich, politician german
1944: Brenda Lee, cântăreață americană
1946: Thorwald Dethlefsen, esoteric și scriitor german
1954: Jermaine Jackson, muzician american, cântăreț și textier (The Jacksons)
1958: Dominic Raacke, actor german
1962: Ben Browder, actor american
1966: Gary Dourdan, actor american
1969: Viswanathan Anand, maestru la șah indian
Decese
1840: Împăratul Kōkaku al Japoniei (n. 1771)
1938: Christian Louis Lange, om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1921 (n. 1869)
1978: Vincent du Vigneaud, biochimist, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 1955 (n. 1901)
1993: Elvira Popescu, actriță de teatru și film stabilită în Franța (n. 1896)
2011: Leonida Lari, poetă, traducătoare și politiciană (n. 1949)
2011: Mihnea Gheorghiu, scriitor și traducător român (n. 1919)
Personalitatea zilei – Aleksandr Isaievici Soljenițîn
Aleksandr Isaievici Soljenițîn (rusă Алекса́ндр Иса́евич Солжени́цын) (n. 11 decembrie 1918, Kislovodsk, URSS, d. 3 august 2008, Moscova) a fost un romancier rus, dizident anticomunist, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1970.
11 decembrie 1918 – Se naște Aleksandr Isaevici Soljenițîn la Kislovodsk în nordul Caucazului. Tatăl murise la 15 iunie 1918, rănit la o vânătoare. În 1924 se mută cu mama (Taisia) la Rostov pe Don. Din 1936, urmează aici Facultatea de Matematică și Fizică.
9 februarie 1945 – În Prusia Orientală căpitanul de artilerie Soljenițîn este arestat, interceptându-i-se corespondența cu un prieten. Anchetat la Lubianka și Butîrki. Primește opt ani de lagăr de muncă (Articolul 58). Vremelnic, reușește să rămână lângă Moscova într-o șarașka, închisoare specială în care savanții arestați erau puși să facă cercetare în folos sovietic. Din 1950, muncește în lagăre de reeducare din Karaganda. Soția (Natalia Reșetovskaia) divorțează. Este chinuit de o tumoare malignă.
Februarie 1953 – Fixare în exil pe viață, în aulul Kok-Terek, regiunea Djambul, Kazahstan.
După Dezgheț, revine la Moscova și se recăsătorește cu Natalia.
1959 – Scrie povestirea O zi din viața lui Ivan Denisovici, publicată abia în 1962 cu permisiunea lui Hrușciov. Corespondența primită de la foștii zek (deținuți politici) îi va întări imboldul de a scrie, în parte și pe baza ei, Arhipelagul Gulag.
1965 – Percheziție. I se confiscă manuscrisul Primul cerc, în care este evocată șarașka. Conflictul cu autoritățile atrage implicarea confraților de breslă, marele scriitor Mihail Șolohov (Pe Donul liniștit) cerând să i se interzică să mai scrie!
1968 – Primul cerc și Pavilionul Canceroșilor sunt publicate în Occident, unde ajunge și microfilmul cu Arhipelagul Gulag.
Pentru Soljenițîn, marea operă este însă restabilirea, printr-un roman istoric, a adevărului despre Revoluția din 1918, demers notat R-17 sau Roata Roșie.
1970 – Premiul Nobel (Literatură) pentru „Pavilionul canceroșilor”.
1973 – Publică Arhipelagul Gulag, grăbit și de sinuciderea/lichidarea Elizavetei Voronianskaia, dactilografa textului, care, anchetată, a divulgat KGB-ului ascunzătoarea unui exemplar. Cele trei volume despre viață și moarte în lagărele sovietice, consternează intelectualitatea occidentală, cunoscătoare doar a sistemului concentraționar nazist, și năruiesc imaginea orbitoare despre paradisul bolșevic, construită cu atâta trudă de agenții de influență ai Cominternului, ai PCUS și ai KGB-ului.
1974 – expulzarea în februarie, ridicându-i-se cetățenia sovietică.
Se stabilește lângă Cavendish, Vermont, SUA. Conferințele și intervențiile sale irită uneori Occidentul prin lipsa de menajamente critice.
1990 – nu ia în serios perestroika decât după publicarea Arhipelagului Gulag în URSS, unde Gorbaciov îi redă cetățenia sovietică la 16 august 1990, revenirea în țară efectuîndu-se abia în vara lui 1994
2007 Primește Premiul de Stat rus.
2008 S-a stins din viață la 3 august 2008, în urma unei insuficiențe cardiace severe.
Traduceri în limba română
În România, înainte de 1989, cenzura ceaușistă a fost atât de dură încât nu s-a publicat nici măcar povestirea O zi din viața lui Ivan Denisovici, permisă până și în Cuba și expusă la o expoziție de carte castristă chiar în localul încă nears al BCU din București.
După 1989 au apărut volumele:
Căderea imperiului comunist sau cum să reîntemeiem Rusia, Ed. Rampa și ecranul 1991
Chestiunea rusă la sfîrșit de secol XX, Ed. Anastasia 1995
Arhipelagul Gulag, 3 vol, Editura Univers, 1998
Pavilionul Canceroșilor, Ed. Albatros + Ed.UniversalDalsi 1997, Ed. Univers 2009
O zi din viața lui Ivan Denisovici, Ed. Quintus 1991, Ed. Humanitas 2000
Rusia sub avalanșă, Ed. Humanitas 2000
Vițelul și stejarul, 2 vol, Ed. Humanitas, 2002
Ca bobul între pietrele de moară, Ed. Humanitas 2005
Două secole împreună. Evreii și rușii înainte de revoluție 1795-1917, 4 vol., Ed. Univers 2009
Primul cerc, 2 vol., Ed. Univers 2009
Iubește revoluția, Ed. Art 2009
Casa Matrionei. Incident la gara din Kocetovka, Ed. Univers 2010
Pagină realizată de Grigore Ciascai
